Discuție Utilizator:Zob

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare

Bun venit!

Vă mulţumim că v-aţi înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veţi avea multe nedumeriri şi întrebări: ce este Metapedia, cum se modifică articolele, ce putem şi ce nu putem scrie în ele, etc. Am pregătit o pagină de introducere (←apăsaţi aici) pe care vă recomandăm s-o citiţi. De asemenea puteţi să ne întrebaţi la Cafenea. Nu vă fie teamă de greşeli, suntem aici pentru a vă ajuta.

În ce domenii aţi dori să contribuiţi? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveţi o pasiune aparte. Aveţi la dispoziţie propria pagină de utilizator (vedeţi sus de tot unde scrie Zob) în care să vă prezentaţi pe scurt dacă doriţi.

Ca să vă semnaţi simplu — doar în paginile de discuţii, nu şi în articole — scrieţi la sfârşitul mesajului patru tilde ~~~~ şi Metapedia vi le va transforma automat în semnătură şi dată.

Sperăm să contribuiţi cu plăcere la acest proiect! — Dapyx 2 iulie 2009 10:55 (CEST)

Poze

Nu incarcati poze mai mari de 150kb. Daca poza e mai mare o puteti redimensiona folosind si un program online: Shrink Pictures - Resize Images Online --Dapyx 2 iulie 2009 14:16 (CEST)

Articole

Sper ca nu ati copiat articolele puse pe sait dintr-o carte ptr ca asta inseamna plagiat. Alcatuirea unui articol consta in citirea unei surse si extragerea ideilor principale, reformularea lor astfel incat textul sa nu fie identic cu al unui autor. De preferat este sa se foloseasca mai multe surse. --Dapyx 4 iulie 2009 06:06 (CEST)

Am extras idei principale, am pus ideile în ordine şi le-am rescris. Informaţiile nu-mi aparţin dar referinţele sunt în text. Voi scrie şi ideile mele originale. Străduiţi-vă să le înţelegeţi. Redactarea articolelor le voi face după standardul Asociaţiei Psihologilor Americani pentru că este un standard recunoscut înternaţional în domeniul ştiinţei, practicat şi în Europa. Avem voie să cităm dacă menţionăm sursa. Dacă nu folosim informaţiile din surse serioase nu putem face nimic. Nu inventăm noi cultura acum. Dacă o idee este regăsită la cel puţin trei autori se consideră bun colectiv.--Zob 4 iulie 2009 21:45 (CEST)Zob

  • Exemple de articole dupa care puteti vedea cum se seteaza paginile: Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş.
  • Important: Ptr a crea un link in cadrul articolului care sa duca la formarea unei pagini noi trebuie folosita forma nearticulata a cuvantului. De exemplu, daca in pagina apar cuvintele transcendentalismului religios pe care vreti sa le transformati in link, se scrie intre paranteze patrate urmatoarea forma: transcendentalismul religios|transcendentalismului religios. Un alt exemplu, daca intr-o propozitie apare: domnitor al Tării Romanesti, ptr a crea linkul se scrie: domnitor al paranteze pătrate Ţara Românească|Ţarii Româneşti paranteze patrate. Dati o editare la articolele aratate mai sus ca sa vedeti cum trebuie facut.
  • In loc de surse informationale trebuie trecut bibliografie
  • Articolele Înţelepciune, Iritabilitate trebuie trecute intr-o categorie, asa cum Stefan cel Mare e trecut in categoria domnitori moldoveni. La ce sa le incadrez? --Dapyx 5 iulie 2009 07:42 (CEST)

Mulţumesc pentru ajutor.

Privind modul de organizare a categoriilor eu folosesc o structură neobişnuită şi care nu este terminată dar are următoarea schemă generală.

Deasupra tuturor este Înţelepciunea.

Vă daţi seama că dacă am ajunge la ea nu ne mai trebuie nimic căci ea le subsumează pe toate. În înţelepciune ar trebui trecute acele valori care sunt absolute.

Până ne dăm seama ce poate intra în categoria supremă a înţelepciunii ne deplasăm mai jos la categoria imediat subordonată înţelepciunii care este activitatea de căutare a înţelepciunii care se numeşte Filosofie.

Eu consider activitatea filozofică ca o activitate complexă care nu se identifică cu obişnuitele cunoştinţe despre. Avem în vedere că putem fi tot atât de universali, generali, şi esenţiali atât în cunoaştere şi cunoştinţe cât şi în acţiune şi acte cât şi în contemplare şi contemplaţii. Filozofia nu se reduce deci la latura necesară a cunoaşterii fie ea şi universală ci are nevoie de echivalentul acţional de aceeaşi anvergură ca şi cunoaşterea de tip filozofic. Filozofarea ca ipostază cognitivă asupra lumii şi filozofarea ca ipostază activă sunt necesare dar nu sunt suficiente pentru a întregi filozofarea ci trebuie să creem şi echivalentul afectiv, trăirea de aceeaşi amplitudine, anvergură precum cunoaşterea filozofică şi acţiunea filozofică. Acest întreit efort al spiritului este filozofie adică iubire de înţelepciune.

Dacă avem bine clarificate aceste exigenţe şi activăm în conformitate cu ele atunci ne putem coborâ în speciile cunoaşterii relative, a acţiunii relative, şi a contemplării relative adică acelor întruchipări ce au determinaţii simţibile, perceptibile, reprezentabile, memorabile, gândibile şi imaginabile în viaţa concretă. Adică altfel spus putem desfăşura speciile cunoaşterii, speciile acţiunii, speciile contemplării drept categorii tratabile în această formă unilaterală de cumunicare care este enciclopedia electronică. Este unilaterală deoarece nu este o comunicare completă între spiritele umane ci este restricţionată de limitele sale actuale. De exemplu nu pot transmite latura afectivă a spiritului meu prin intermediul acestei forme de comunicare. În acest cdrru precizez că dacă vă închinaţi tradiţionalismului şi formalismelor negândite am pute ajunge la neînţelegerea faptului că sursele informaţionale mai ales astăzi nu sunt numai bibliografice având în vedere că bibliografia este o formă unilaterală de comunicare. De exemplu eu pot auzi un mare adevăr de la o persoană care nu l-a scris ci mi l-a spus. În istorie s-au spus lucruri geniale dar dacă nu a existat scriere sau nu au fost scrise nu înseamnă că nu au fost cunoscute.

Din triviziunea de mai sus desprindem o singură latură: Cunoaşterea. Cunoaşterea absolutului am lăsat-o în sarcina filozofiei şi mai sus a înţelepciunii.

În enciclopedie vom putea desfăşura mult mai accesibil cunoaşterea relativă adică acea cunoaştere ce ne dezvăluie obiectul de la cel mai general, vecin cu universalul (ce face obiectul cunoaşterii de tip filozofic) până la cel particular vecin cu percepţia individuală. Din acest punct cunoaşterea umană are deja nişte achiziţii cognitive calificate în cunoaştere anume o ditribuţie a speciilor de cunoaştere după obiectul de care se ocupă.

Iată o clasificare a cunoaşterilor care poate orienta enciclopedia în organizarea cunoştinţelor ca produse finite ale procesului de cunoaştere.

Ştiinţe ale generalului:

Matematica

Mecanica teoretică

Teoria generală a sistemelor

Cibernetica

etc.

Ştiinţe ale existenţei:

Ştiinţele naturii:

Ştiinţele microcosmosului

Ştiinţele mediocosmosului

Ştiinţele macrocosmosului

Ştiinţele megacosmosului

Ştiinţele sociale (umane):

Istoria socială

Sociologia

Economie

etc

Ştiinţele gândirii:

Psihologia

Ştiinţele cogniţiei

Logica

Lingvistica

etc.

Ştiinţele acţiunii

Ştiinţe tehnice : studiază acţiunea omului asupra naturii ( ştiinţe industriale, agricole, costrucţii, urbanism)

Ştiinţe admnistrativ-organizaţionale: obiectul lor este acţiunea asupra sistemului social

Ştiinţe medicale: studiază acţiunea asupra organismului uman pentru meţinerea sănătăţii

Ştiinţele educaţiei: au ca obiect de studiu acţiunea de transformare a omului însuşi.

Clasificarea a fost făcută în Dicţionar de filozofie 1978.


Eu consider utilă această clasificare dar trebuie căutat un substrat mai profund. De exemplu în ştiinţele gândirii eu găsesc dezordine evidentă pe lângă faptul că nu există un grup de ştiinţe ale spiritului (care include şi gândirea). De asemenea această clasificare a categoriilor de cunoaştere plasează oarecum greşit categoriile pentru că acţiunea este un apanaj al spiritului uman.

Cu timpul voi evidenţia sistemul cunoaşterii aşa cum cred eu că este pornind din triada susamintită. Trebuie avută în vedere traiectoria reală a spiritului pe următoarea linie: istoria obiectului, teoria obiectului, critica obiectului, praxiologia obiectului, transformarea obiectului, valorizarea obiectului. Pentru moment arăt că acele categorii ale cunoaşterii trebuie ordonate după o concepţie ce are în vedere nu numai faza actuală a cunoaşterii ci şi faza posibilă în următoarea etapă. Deci categoriile trebuie mai degrabă să anticipeze progresul cunoaşterii decât să reflecte clasificarea trecută sau prezentă a tipurilor de cunoaştere.

Valoarea acţională a enciclopediei poate fi discutată abia după clarificarea valorii ei de cunoaştere. Acelaşi lucru este valabil privind valoarea contemplativă.

Filosofie

  • Daca va pricepeti la filosofie puteti scrie cate ceva si aici: Portal:Gânditori vestici. --Dapyx 12 iulie 2009 12:04 (CEST)
    • Definitia a fost luata dintr-un curs de filosofie predata la facultate. Dapyx