Doina Uricariu

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare

Doina Uricariu (n. 5 octombrie 1950, Bucureşti) este o poetă, un editor şi o eseistă din România.

Fişă biografică

Este fiica lui Gheorghe şi a Elenei Uricariu. A publicat nouă volume de versuri din anul 1976 până în prezent, inclusiv o antologie de autor în 1998. Volumele sale au primit numeroase premii ale Uniunii Scriitorilor din România şi Republica Moldova.

Cronologie

  • 1955-1956 Primele poezii scrise în două caiete la Băneasa. A învăţat să scrie întâi în alfabetul gotic, apoi cu alfabetul latin.
  • 5 august 1966 Debutează literar cu un grupaj de versuri în Contemporanul şi cu o prezentare semnată de Geo Dumitrescu.
  • 1966-1998 Grupaje de versuri şi recenzii, studii, eseuri în principalele reviste literare şi de cultură. Reportaje şi interviuri. (România literară, Viaţa românească, Transilvania, Steaua, Revue Roumaine, Arta, Amfiteatru, Cronica, Luceafărul, Vatra, Convorbiri literare, Tomis, Secolul XX, Livres roumains, Cahiers d’etudes litteraires, Neue Literatur, Poesis, 22, Dilema, România literară, Curentul, Universul cărţii, Avantaje, Lumina).
  • 1970 Premiul pentru poezie la al II-lea Colocviu naţional de literatură al studenţilor.
  • 1973 Pemiul pentru poezie la Concursul naţional Nicolae Labiş.
  • 1976 Premiul de critică al revistei Luceafărul. Debutează cu volumul Vindecările, versuri, la Editura Cartea Românească, după şapte ani de „stagiu” la cenzură.
  • 1977 Jugastru sfiala, versuri, Editura Eminescu.
  • 1979-1981 Secretar literar la Teatrul „Ion Vasilescu”, condus la vremea aceea de regizoarea Sorana Coroamă- Stanca.
  • 1980 Vietăţi fericite, versuri, Editura Eminescu. Premiul naţional pentru poezie.
  • 1981-1992 Redactor şi redactor principal I la Editura Eminescu.
  • 1982 Natură moartă cu suflet, versuri, Editura Eminescu. Premiul pentru poezie al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.
  • 1983 Ediţie critică, prefaţă, note şi tabel bio-bibliografic la ediţia ne varietur Dominic Stanca, Un ceas de hârtie, Editura Eminescu.
  • 1984 Mâna pe faţă, versuri, Editura Cartea Românească. Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru poezie. Apocrife despre Emil Botta (1), Editura Cartea Românească. Eseuri.
  • 1985 Ochiul atroce, versuri, Editura Eminescu. Prefaţa la Emil Botta Le chevalier a l’escargot d’or / Cavalerul cu melc de aur, Editura Minerva.
  • 1986 Prefaţă, note, tabel bio-bibliografic şi bibliografie selectivă la Emil Botta – interpretat de... Editura Eminescu. Premiul revistei Manuscriptum pentru ediţia Emil Botta, Scrieri, vol.III, apărută la Editura Minerva.
  • 1988 Antologia în limba maghiară a poemelor publicate în volume sub titlul Csendelet lelekkel, versek, Kriterion Konyvkiado Bucureşti.
  • 1990 Ecorşeuri, Editura Cartea Românească. Eseuri şi studii despre literatura română interbelică, privită în contextul creaţiei şi mentalităţii europene. Studii de comparatism.
  • 1966–1998 Poeziile autoarei au fost traduse şi au apărut în numeroase antologii sau volume de autor, în limbile franceză, germană, engleză, spaniolă, portugheză, rusă, sârbă, macedoneană, suedeză, ucraineană, maghiară, italiană, turcă, greacă, norvegiană.
  • 1998 Volumul Nichita Stănescu. Lirismul paradoxal, teza de doctorat a scriitoarei, susţinută sub conducerea ştinţifică a scriitorului şi profesorului doctor Eugen Negrici, apare la editura Du Style.

Afilieri

  • Membră a mai multe organizaţii ale scriitorilor, naţionale şi internaţionale, PEN Club, Societatea Culturală Europeană şi a Uniunii Scriitorilor din România
  • Preşedintele unei fundaţii de caritate, Fundaţia Universalia din Bucureşti.