1998

1998 (MCMXCVIII) a fost un an al calendarului gregorian.

Evenimente

Ianuarie

• 7 ianuarie: Presedintele UDMR, Marko Bela, se arată nemulţumit de bilanţul primului an de guvernare: „În comparaţie cu speranţele noastre de acum un an, trebuie să spun că am realizat mult mai puţin decât am planificat", evident în ceea ce priveste minoritatea maghiară.
• 9 ianuarie: A murit atleta română Lia Manoliu, campioană olimpică la aruncarea discului (n. 1932).
• 12 ianuarie: Un numar de 19 ţări europene, între care şi România, semnează, la Paris, Protocolul privind interzicerea clonării umane – primul text de drept internaţional constrângător elaborat în acest domeniu
• 12 ianuarie: Agenţia de Presă „France Press" difuzează o ştire sub titlul „Maghiarii din Transilvania în război deschis cu miliardarii roşii români", ultimii fiind românii care au deschis afaceri în Transilvania şi îi concurează pe unguri.

Februarie

• 4 februarie: UDMR propune separarea pe criterii etnice în asistenţa medicală primară, îndemnând persoanele de etnie maghiară să se înscrie la medici de familie maghiari, în acest sens desfăşurând o amplă campanie propagandistică în întreaga Transilvanie, îndeosebi în judetele Harghita, Covasna şi Mures.
• 9 februarie: La Tbilisi, Gruzia, Eduard Şevardnadze supravieţuieşte atentatului îndreptat asupra lui.
• 10 februarie: Deputatul Sandor Tamas, din Târgul Secuiesc, l-a înjurat violent pe deputatul român care informase Parlamentul României de manifestările extremiste ale UDMR, acuzându-l de „şovinism", de „xenofobie" şi de „extremism". Este o mostră de „discurs" UDMR-ist, caracterizat prin răstălmăcirea adevărului.
• 27 februarie: UDMR a schimbat în orasul Sfântul Gheorghe numele străzii 1 Decembrie 1918, dată care marchează despărtirea Transilvaniei de Austro-Ungaria, în Petöfi Sandor, ceea ce indică, dincolo de naţionalismul excesivul, si o tendinţă de restaurare a Ungariei Mari.
• 27 februarie: Senatorul UDMR Eckstein Kovacs Peter a fost desemnat de UDMR ca avocat în procesul contra măicuţelor greco-catolice de la Orfelinatul românesc „Inimi neprihănite" din Odorhei.

Martie

• 3 martie: Autori necunoscuţi au furat firma Consulatului general al României de la Szeged, act profund antiromâneasc.
• 9 martie: Dr. Petre Ţurlea, istoric şi deputat de Covasna a protestat în Camera Deputatilor "împotriva unui proiect de aniversare a revoluţiei ungare de la 1848 pe teritoriul României cu aprobarea guvernului român. Revoluţia [ungurească] a început cu o declaraţie guvernamentală de a uni cu forţa Transilvania la Ungaria. În această revoluţie [de la 1848] au fost masacraţi 40.000 de români neînarmaţi, bărbati, femei şi copii, şi 230 de sate au fost rase de pe suprafata pământului."
• 11 martie: Filiala Mureş a Uniunii Ziariştilor Profesionişti protestează prin boicot împotriva încercării reprezentanţilor puterii de etnie maghiară de a folosi limba maghiară în dialogul cu ziariştii români, pretinzând acestora să înveţe limba maghiară. Protestul şi boicotarea conferinţelor de presă au avut succes, renunţându-se la această pretenţie absurdă.
• 12 martie: La Târgu Mureş, primarul UDMR Fodor Imre a introdus inscripţionarea bilingvă a ecusoanelor funcţionarilor Primăriei, provocând un val de proteste vehemente.
• 13 martie: Judecătoarea Adorjan Erszebet de la Judecătoria Târgu Mureş a audiat inculpaţii şi o parte a martorilor din câteva procese în limba maghiară, punând procurorul în penibila situaţie de a solicita un interpret.
• 22 martie: PNŢCD îl exclude din partid pe senatorul George Pruteanu, preşedintele comisiei pentru minorităţi din Senat, ca urmare a opoziţiei sale la Ordonanţa de urgenţă 36/1997, care viza drepturi suplimentare pentru învăţământul minoritar.
• 25 martie: Comisia Europeană recomandă adoptarea monedei unice, Euro, de către 11 ţări.
• 30 martie: Primul ministru Victor Ciorbea a demisionat atât din funcţia de premier, cât şi din cea de primar general al Bucureştiului.

8 iulie – UDMR se opune construirii unei biserici ortodoxe la Vlăhita, într-o zonă în care nu există un locas de cult ortodox.

Aprilie

• 1 aprilie: Austria, Germania şi Italia au decis ridicarea controalelor de frontieră pentru comunicaţiile terestre dintre cele trei ţări
• 1 aprilie: Are loc, la Bucureşti, reuniunea bilaterală România - Consiliul Europei, în care se discută elaborarea codului etic pentru avocaţi.
• 2 aprilie: Radu Vasile este desemnat prim-ministru de către preşedintele României, Emil Constantinescu.
• 20 aprilie: Grupul terorist german “Fracţiunea Armata Roşie” şi-a anunţat autodizolvarea după o activitate de 28 de ani.

Mai

• 1 mai: Intră în vigoare Convenţia Consiliului Europei privind spălarea, depistarea, capturarea şi confiscarea banilor proveniţi din activităţi criminale.
• 3 mai: Preşedintele german, Roman Herzog, deschide "Anul Fontane", care marchează centenarul morţii scriitorului Theodor Fontane (20 septembrie 1898).

Iunie

• 9 iunie: A avut loc inaugurarea, la Bucureşti, a "Monumentului Km 0", reconstituit şi restaurat pe vechiul amplasament din faţa bisericii Sfântul Gheorghe Nou.
• 14 iunie: În cimitirul din Galaţi este sfinţită o cruce ridicată în memoria deţinuţilor politici morţi în închisoarea din localitate.
• 25 iunie: Este instituit Ordinul "Steaua României", cu şase grade (Colan, Mare Cruce, Mare Ofiţer, Comandor, Ofiţer, Cavaler), cel mai înalt ordin naţional românesc, pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare aduse statului şi poporului român.

Iulie

• 14 iulie: Un poliţist român a fost bătut de către un cunoscut infractor ungur, timp în care deputatul Raduly Robert, aflat de faţă, îi incita pe maghiarii prezenţi împotriva poliţistului.
• 24 iulie: Societatea pentru cultură maghiară din Transilvania, împreună cu UDMR fac presiuni pentru amplasarea unei plăci comemorative pe casa în care a trăit scriitorul horthyst Daday Lorand, alias Dücso Csaba, autorul cărţii „Nincs kegyelem" (Fără milă), o carte abominabilă prin conţinutul ei, în care cheamă la exterminarea tuturor românilor din Transilvania. El este unul dintre autorii morali ai genocidului din Ardealul de Nord, între anii 1940-1944. După război s-a convertit fulgerător de la fascism la comunism, ajungând primar al Dejului, apoi membru al Uniunii Scriitorilor din România.
• 28 iulie: Un evreu de 31 de ani pe nume Leon Bor a terorizat, în Koln, persoane, în majoritate ne-Germane, întrebând “Cine German?” “Doua corpuri au fost lăsate în autobuz, soferul şi o femeie din Baden-Wurtemberg, care au murit pentru ca au facut greşeala să spună, “Noi.” (Die Welt).
• 28 iulie: Premierul ungar Viktor Orban, nu vrea să mai audă de multiculturalitate, şi îşi afirmă dorinta de a se reînfiinţa Universitatea Bolyai la Cluj-Napoca.
• 29 iulie: Presa ungară vorbeste de un ambiţios proiect de înfiinţare la Târgu-Mureş pe un teren de 20 ha a unei facultăţi de medicină şi a unui colegiu universitar în limba maghiară.

August

• 20 august: Viktor Orban, premier al Ungariei, a organizat o întâlnire cu liderii politici ai minorităţii maghiare de dincolo de graniţe, declarând cu această ocazie că se consideră primul ministru al tuturor maghiarilor şi că va sprijini în cel mai înalt grad aspiraţiile maghiarilor din afara graniţelor.
• 28 august: Tökes Laszlo, presedintele de onoare al UDMR, convoacă la Cernat judeţul Covasna pentru 12 septembrie 1998 „Forumul secuiesc", în vederea reînnoirii UDMR, intrând astfel într-un aparent conflict cu Marko Bela.

Septembrie

• 11 septembrie: UDMR reuseste să-l determine pe comisarul european Max Van der Stoel să declare, la Viena, că o universitate multiculturală nu ajunge în România, singura soluţie fiind doar una pur maghiară.
• 12 septembrie: La iniţiativa episcopului Tökes Laszlo, ultraradicalii din UDMR s-au întâlnit în localitatea Cernatul de Jos, judeţul Covasna, la manifestarea „Forumul Secuiesc pentru reînnoirea UDMR". S-a propus adoptarea documentului „Charta autodeterminării", în perspectiva autonomiei pe criterii etnice.
• 16 septembrie: Presa română abordează pe larg subiectul întâlnirii de la Cernatul de Jos şi al documentului adoptat, considerând aceasta ca o încercare făţişă de federalizare şi enclavizare a României.
• 19 septembrie: La Mirecurea Nirajului, judeţul Mureş, în aplauzele frenetice ale unei săli arhipline, Eva Maria Barki, campioană a iredentismului maghiar, ţine un discurs fulminant despre necesitatea federalizării României şi autonomiei Ardealului.
• 23 septembrie: Rezoluţia 1199 a ONU cere Belgradului încetarea focului, retragerea forţelor sale şi iniţierea unui dialog politic cu albanezii din Kosovo precum şi întoarcerea refugiaţilor.

Octombrie

• 3 octombrie: Cabinetul Vasile Radu aprobă înfiinţarea universitătii maghiaro-germane Petofi-Schiller, stârnind puternice proteste în presa românească în special în Ardeal.
• 6 octombrie: Eva Maria Barki, avocată austriacă de origine ungară a fost declarată persoană indezirabilă pe teritoriul României timp de 3 ani. La 6 octombrie 1994, aceleiaşi persoane îi fusese interzisă intrarea în România printr-un ordin al Guvernului Văcăroiu.
• 23 octombrie: A murit actorul român Silviu Stănculescu -(n. 1932).
• 27 octombrie: Preşedintele de onoare al UDMR, Tökes Laszlo, organizează un forum cetăţenesc la Valea lui Mihai, judeţul Bihor, al doilea după cel de la Cernat, însă de data aceasta participarea din partea maghiarilor fiind mult mai slabă.
• 29 octombrie: Sabin Gherman, personaj cunoscut pentru expresia „M-am săturat de România", militant pentru federalizarea României, este repudiat si dezaprobat de către consătenii săi din comuna Zau de Câmpie, judeţul Mureş.

Noiembrie

• 3 noiembrie: La Strasbourg este inaugurat Tribunalul European al Drepturilor Omului.
• 8 noiembrie: A decedat actorul francez Jean Marais -(n. 1913).
• 11 noiembrie: Cererea de asigurare de învăţământ pe criterii etnice a fost respinsă de rectorii universităţilor din România.
• 26 noiembrie: Tony Blair este investit în funcţia de premier al Marii Britanii.

Decembrie

• 1 decembrie: Ca în fiecare an, UDMR nu depune de Ziua Naţională a României o jerbă sau coroană cu panglică tricoloră.
• 29 decembrie: Liderii kmerilor roşii şi-au cerut scuze pentru genocidul din 1970 din Cambogia care s-a soldat cu peste 1 million de victime.