Eftimie Murgu

Eftimie Murgu (n. 1805, Rudăria, comitatul Caraş-Severin - d. 30 aprilie 1870, Budapesta) a fost un jurist şi profesor de filosofie român, om politic, deputat în parlamentul revoluţionar maghiar din timpul Revoluţiei de la 1848 (Dieta de la Debreţin), apoi avocat în Budapesta.

Viaţa

Vine pe lume la 28 decembrie 1805, fiu al lui Samu Murgu – ofiţer în armata imperială şi Cumbria Murgu (născută Pungilă), în casa cu numărul 84 din Rudăria (Caraş-Severin) acelor vremuri şi avîndu-l naş pe Madru Suta. Doar o parte a copilăriei şi-o petrece la Rudăria pentru că în 1815 tatăl său, Samu, este mutat în cadrul regimentului de graniţă din Caransebeş.Cursurile primare le începe la şcoala din localitatea natală, Rudăria, avîndu-l ca învăţător pe Ion Mazaran; cursurile ţinîndu-se în limba slavonă (slava veche). Studiile le continuă la Caransebeş, după care urmează facultatea de filosofie din Seghedin, pe care o termină în 1827. În 1830 termină facultatea de drept de la Universitatea din Pesta, pentru ca în 1834 să obţină titlul de doctor al Universităţii din Pesta, specialitatea - drept universal. Toate diplomele obţinute în decursul timpului au fost obţinute cu titlul de "EMINENCE". Pe lângă română, vorbea fluent latina, maghiara, germana, greaca şi slavona.În toată activitatea sa Eftimie Murgu a fost un mare adversar al absolutismului habsburgic, lucrul dovedit în 1849 în Dieta de la Debreţin unde votează detronarea habsburgilor, fapt care va constitui unul din principalele acte de acuzare în urma cărora va fi condamnat la moarte; el declarîndu-se împotriva oligarhiei Bisericii Ortodoxe Sârbeşti conduse de Iosif Rajacič, dispută ce avea ca temei obţinerea dreptului ca Biserica Ortodoxă din Banat şi Transilvania să-şi desfăşoare activitatea în limba maternă.În iarna anului 1848 Eftimie Murgu era la a doua detenţie, iar la 6 februarie procesul lui se reia; el cerînd să fie dus în faţa împăratului. Astfel, datorită manifestaţiilor tineretului român din Pesta, Murgu este eliberat la 9 aprilie. După cîteva zile i se propune de către Timotei Cipariu să prezideze Adunarea de la Blaj, ”ofertă” pe care o refuză.La 24 iunie este ales deputat în circumscripţia electorală Lugoj. Obţine dreptul de a convoca o adunare populară la Lugoj şi la 27 iunie în deschiderea adunării este proclamat preşedinte al acesteia.Marea Adunare Naţională de la Lugoj din 15 iunie 1848, al cărei preşedinte a fost propus, a cerut, printre altele, următoarele:

• înfiinţarea unei armate populare române prin înarmarea poporului
• organizarea Banatului ca un căpitanat general al Banatului
• numirea lui Eftimie Murgu căpitan general al Banatului
• recunoaşterea limbii române ca limbă oficială în tot Banatul
• independenţa Bisericii Române din Banat.

În anul următor revoluţiei, Eftimie Murgu votează detronarea habsburgilor (la 13 aprilie) cît şi noua lege a naţionalităţilor care cuprindea obţinerea unor drepturi minimale pentru români, precum şi reorganizarea unei legiuni române (28 iulie). Pentru curajul avut de a vota împotriva habsburgilor este arestat la 22 august şi condamnat la moarte pentru "înaltă trădare faţă de monarhia habsburgică". Pedeapsa i se comută la patru ani de închisoare pe care-i va executa în închisoarea din Iosefstadt din Boemia. Dupa ce iese din închisoare mai candidează o dată pentru funcţia de deputat în Dietă şi în 1861 este ales deputat de circumscripţia electorală din Moraviţa, iar în 1865 scrie ultima lucrare intitulată "Despre memorandumul Congresului Sîrbesc"; activitatea fiindu-i îngrădită de faptul că închisorile l-au slăbit foarte mult. Ca atare, în 12 mai 1870 trece în cele veşnice acest "om fantastic cu caracter de bronz" pe care l-a dat Banatul.

Cronologie

• 1805 dec. 28 – se naşte în comuna Rudăria (azi, Eftimie Murgu, judeţul Caraş-Severin);
• 1826 – student la facultatea de filosofie din Seghedin;
• 1827 – termină facultatea de filosofie din Pesta. Se înscrie la facultatea de drept din acelasi oraş;
• 1830 – termină facultatea de drept de la universitatea din Pesta. Apare polemica cu Sava Tököly în care apără originea poporului român (Wiederlegung);
• 1834 – obţine titlul de doctor al universităţii din Pesta, specialitatea drept universal. Pleacă pentru a fi profesor la Iaşi;
• 1834 nov. 20 – deschide cursul de filosofie la Şcoala vasiliană din Iaşi;
• 1836 mai 11 – cere eforiei şcoalelor să-i fixeze examenul cît mai repede spre a pleca din Moldova;
• 1837 dec. 08 – este numit profesor de logică şi drept roman la Colegiul Sfîntul Sava din Bucureşti;
• 1839 dec. 19 – domnitorul Alexandru Ghica îi aprobă demisia;
• 1840 nov.14 – este anchetat pentru participarea şi rolul lui în mişcarea revoluţionară din Ţara Românească;
• 1841 – este arestat de tribunalul regimentului grăniceresc din Caransebeş pentru participarea la mişcarea revoluţionară din Ţara Românească;
• 1841 sept. 21 - este eliberat din închisoare;
• 1845 martie – are loc a doua arestare. Este trimis sub escortă la închisoarea ”Neugebaude” din Buda;
• 1845 oct. – are loc audierea lui Murgu de către autorităţile din Buda;
• 1846 apr.27 – începe procesul lui E. Murgu la tribunalul regesc din Pesta;
• 1848 apr.09 – este eliberat din închisoare;
• 1848 iunie 24 – este ales deputat în circumscripţiile electorale Lugoj, Oraviţa şi Făget;
• 1848 iunie 27 – prezidează adunarea de la Lugoj;
• 1848 iulie 13 – înaintează ministrului de interne dezideratele adunării de la Lugoj;
• 1849 apr.13 – votează în dietă detronarea habsburgilor;
• 1849 iulie 29 – pleacă la Avram Iancu spre a-i înmîna noua lege a naţionalităţilor;
• 1849 sept. – este arestat din nou şi trimis la Arad;
• 1850 – este mutat la închisoarea din Budapesta;
• 1851 oct. – Consiliul de război îl condamnă la moarte prin ştreang şi confiscarea averii. În baza decretului din 25 aug. 1850 i se reduce pedeapsa la 4 ani de închisoare. Este trimis la închisoarea din Iosefstadt din Boemia pentru ispăşirea pedepsei.
• 1853 oct. – este eliberat;
• 1861 apr.24 – cade în alegerile pentru parlament, în cercul Lugojului;
• 1864 apr.29 – este ales deputat al cercului Stamora-Moraviţa;
• 1865 – ultima manifestare publică: ”Despre memorandumul congresului sîrbesc”;
• 1870 apr.07 – îşi face testamentul pe care îl înregistrează la primaria oraşului Budapesta sub numărul 10897/1870;
• 1870 mai 12 – moare la Buda, fiind înmormîntat în cimitirul Kerepesy din Budapesta;

În 1932 – osemintele au fost aduse în ţară şi reînhumate în capela cimitirului din Lugoj.

Legături externe

• eftimiemurgu.as.ro
• moridineftimiemurgu.uv.ro
• moridinrudaria.as.ro