Ion Coja

Ion Coja

Ion Coja (n. 22 octombrie 1942, Constanţa) este un om de cultură contemporan, profesor universitar, scriitor, publicist, ideolog naţionalist, şi fost senator român în legislatura 1992-1996 ales în judeţul Constanţa pe listele partidului PDAR. Este profesor doctor la Facultatea de Litere de la Universitatea din Bucureşti unde ţine un curs de lingvisticǎ generală.

Biografie

Profesorul Ion Coja s-a născut la Constanţa, 22 octombrie 1942, într-o familie de mocani ardeleni, veniţi cu oile în Dobrogea la începutul secolului XX. Bunicii săi sunt originari din Bran, Răşinari şi Săcele. Acest aspect biografic explică, sensibilitatea şi ataşamentul deosebit al respectatului profesor pentru problemele Ardealului.

Este absolvent al prestigiosului Liceu Mircea cel Bătrân, promoţia 1960. Termină la Bucureşti Facultatea de Litere în 1965 şi este oprit asistent la Catedra de lingvistică generală, la recomandarea şi insistenţele lui Alexandru Graur. Desfăşoară din martie 1966 şi până azi o activitate didactică prin care a reuşit să se facă iubit şi apreciat de studenţii săi şi de colegi. Buna sa pregătire ştiinţifică a ştiut să o împletească cu o exemplară atitudine civică şi politică, afirmându-se în toate împrejurările ca un spirit liber, ca un model de curaj şi principialitate în relaţiile cu autorităţile comuniste şi post-comuniste, în faţa cărora nu a ezitat să susţină şi deseori să impună cauza adevărului istoric şi social-politic.

Paralel cu activitatea didactică şi ştiinţifică, Ion Coja s-a afirmat şi ca autor de literatură şi publicistică, publicând o serie de romane şi piese de teatru mult apreciate pentru originalitate şi îndrăzneală, pentru perfecţiunea stilistică. A publicat sute de articole pe temele cele mai gingaşe, mai riscante, străduindu-se să fie mereu de partea adevărului şi a dreptăţii. În 1979 a primit premiul Academiei Române pentru piesa de teatru Credinţa, un text în care nu s-a temut să facă, pentru prima dată în anii de dictatură, o veritabilă apologie a rolului jucat de Brătieni şi de însuşi Carol I în istoria românilor.

Pe plan politic în anii 1992-96 este senator pe lista Partidului Democrat Agrar. Din această poziţie s-a remarcat prin numeroase intervenţii oportune şi energice, prin campania iniţiată împotriva legiferării dreptului străinilor de a cumpăra pământ în România.

Concomitent cu activitatea din Vatra Românească, Ion Coja înfiinţează Liga pentru Combaterea Anti-Românismului (LICAR), organzaţie care se implică radical în apărarea drepturilor elementare ale românilor, ca populaţie majoritară şi făuritoare a statului român. Reacţionează cu argumentele cele mai temeinice la acuzaţia că românii au participat la Holocaust şi se impune ca apărător al demnităţii româneşti, în ciuda complotului mediatic şi politic al clasei politice, dispusă să accepte orice umilinţă, orice tranzacţie, numai ca să-şi păstreze privilegiile.

Intransigent şi categoric atunci când sunt afectate interesele româneşti, Ion Coja a susţinut întotdeauna dreptul oricărui popor, al oricărei comunităţi etnice sau religioase, de a-şi afirma existenţa şi identitatea în limitele adevărului istoric şi al reglementărilor democratice.

Opera

• "Protocoalele Kogaionului"
• "Legionarii nostri"
• "Salonul de reanimare"
• "Situatia evreilor din România"

Bibliografie

• Carnaval la Constanţa, Bucureşti, Cartea Românească, 1978;

Legături externe

• Situl personal