1996

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare

1996 (MCMXCVI) a fost un an al calendarului gregorian.


Evenimente

Ianuarie

  • 8 ianuarie: A murit fostul preşedinte al Franţei François Mitterrand -(n. 1916)
  • 9 ianuarie: Se intensifică contactele în vederea semnării Tratatului de bază româno-ungar. Ministrul de externe ungar, Kovács László, insistă pentru includerea prevederilor Recomandării 1201 a Consiliului Europei si în acest tratat.
  • 10 ianuarie: Preşedintele UDMR, Marko Bela, afirmă că „Dacoromânismul este o ideologie rasistă, dar nu apare aşa, fiind camuflată de ea însăşi."
  • 12 ianuarie: Consiliul Reprezenţantilor Unionali (CRU) UDMR, întrunit la Odorhei, condamnă ideile extremiste ale lui Katona Adam, despre puritatea maghiarimii . Cu acelasi prilej, senatorul Csapo Jozsef a prezentat Proiectul statutului de autonomie personală a comunităţii maghiare din România, cerând nu egalitate şi drepturi, ci „egalitate reală şi totală" a minorităţii maghiare.
  • 17 ianuarie: Într-un interviu acordat de deputatul UDMR Borbely Imre, cu ocazia întrunirii la Odorheiul Secuiesc a Consiliului reprezentanţilor UDMR, acesta a susţinut: „În România nu există numai condiţii, ci şi necesitatea federalizării. Istoria şi geografia ţării sunt de aşa natură încât mentalităţi diferite s-au concentrat în entităţi geografice separate".
  • 20 ianuarie: Yasser Arafat a fost ales în funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale Palestiniene.
  • 30 ianuarie: UDMR refuză, împotriva evidenţei, concluziile Comisarului european Max Van der Stoel care a confirmat că Legea Învăţământului din România corespunde standardelor europene. UDMR protestează, prin Uniunea cadrelor didactice maghiare, care dă la Sovata un comunicat, afirmând că presa a inventat concluziile comisarului european despre Legea Învăţământului , ceea ce nu era adevărat.

Februarie

  • 6 februarie: Opinii unguresti apărute în ziarele budapestane, cu ocazia negocierii Tratatului româno-ungar arată că: „Prin Tratatul de la Trianon, României i-a fost atribuit un teritoriu locuit în majoritate de maghiari, ca şi porţiuni din partea de răsărit a Ungariei".
  • 14 februarie: Biblioteca Apostolică a Vaticanului aprobă pentru Arhivele Statului român microfilmarea unor documente referitoare la istoria României.
  • 17 februarie: Semnarea Tratatului româno-ungar este condiţionată de partea ungară de participarea UDMR la negocieri.
  • 29 februarie: Ca urmare a înţelegerii de la Dayton este ridicat asediul sârbilor bosniaci asupra capitalei bosniace Sarajevo.

Martie

  • 3 martie: Marko Bela cere Guvernului Ungariei să includă în Tratatul de bază cu România toate cererile UDMR.
  • 6 martie: Apare în România cartea „Analiza unui masacru – Sărmas 1944", autorul, Nicholas M. Nagy-Talanera, născut lângă Târgul Lăpuş, fiind sigurul supravietuitor al unei familii de evrei săraci ucisă de horthysti prin împuşcare.
  • 12 martie: Scandal de proporţii în UDMR: Tökes László a adus în discuţie momentul UDMR din 1993, când deputaţii Frunda, Borbely, Verestoy, fără acceptul UDMR, dar cu ştirea lui Marko Bela, au purtat tratative cu reprezentanţii puterii, abătându-se, după opinia lui, de la linia UDMR.
  • 15 martie: Ziua declanşării revoluţiei ungare de la 1848 a fost sărbătorită, sub îndrumarea UDMR, peste tot în Transilvania cu declaraţii revizioniste şi ameninţări la adresa Statului Român. În această zi, Transilvania a fost pur si simplu invadată de demnitari din Ungaria, foşti sau în funcţie, care cereau, între altele, „respectarea simbolurilor istorice maghiare". Presiunea exercitată avea rostul din partea UDMR de a determina partea română să accepte toate cererile maghiare legate de Tratatul cu Ungaria, care intra într-o fază finală.
  • 19 martie: UDMR obţine, cu concursul PNŢ-CD, PNL '93, PD, PSDR, ca în Legea partidelor să nu fie interzise partidele etnice.

Aprilie

  • 8 aprilie: Subofiţerul de poliţie român Nicolae Ion Bontaş este asasinat la Odorhei de către 6 huligani unguri, membri ai UDMR.
  • 22 aprilie: Consiliul Naţional Palestinian şi–a deschis lucrările, dupa 32 de ani de exil.

Mai

  • 20 mai: La cel de-al 41-lea Congres al Uniunii Federaliste a Minorităţilor Naţionale Europene, care a avut loc la Timişoara, Tökes László declară că „autonomia etnică este unica soluţie".
  • 26 mai: A decedat Ovidiu Papadima, cronicar literar, eseist, istoric literar român (n. 1909).

Iunie

  • 6 iunie: Au loc alegeri locale. La Târgu Mureş, câştigă postul de primar Fodor Imre, un exponent de bază al UDMR, cu 52,4 %.
  • 14 iunie: Kincses Elöd, fruntaş UDMR implicat în evenimentele din martie 1990, se întoarce legal de la Budapesta la Târgu Mureş, după 6 ani.
  • 20 iunie: Oraşul Berlin a devenit, oficial, unul din sediile ONU, găzduind două instituţii ale organizaţiei : Voluntarii ONU şi Secretariatul Convenţiei-Cadru asupra schimbărilor climatice
  • 23 iunie: La Oradea este dezvelită statuia principesei Lorántffy, pe locul statuii lui Mihai Eminescu, distrusă şi aruncată în râul Criş de către horthyşti în timpul ocupaţiei ungare (1940-1944) .
  • 28 iunie: Agenţia lituaniană de presă ELTA anunţă că raportorul pentru Consiliul Europei, Frunda György, a fost declarat „persona non grata" în Lituania, ca urmare a marilor inexactităţi ale raportului de ţară pe care l-a întocmit, autorul fiind catalogat „subiectiv, părtinitor şi incompetent".

Iulie

  • 4 iulie: Se organizează la Budapesta o conferinţă cu tema „Ungaria si minorităţile maghiare din străinătate", cu participarea Guvernului maghiar. Participanţii au adoptat o Declaraţie în 11 puncte, prin care Guvernul Ungariei se angajează să sprijine tendinţele de separatism şi segregaţie ale minoritarilor unguri de oriunde, prin promovarea conceptului antidemocratic de autonomie pe baze etnice ale ungurilor din afara Ungariei Evident primul stat vizat este Statul român . Guvernul României protestează energic împotriva declaraţiei printr-o scrisoare diplomatică.
  • 5 iulie: S-a născut Dolly, prima oaie clonată din lume.
  • 15 iulie: Prinţul Charles şi prinţesa Diana au semnat actele de divorţ.
  • 16 iulie: La dezbaterile de la Sfântu Gheorghe privind desemnarea candidatului UDMR la presedentia României, Gyorgy Frunda a afirmat că în eventuala câstigare a alegerilor, UDMR va desemna ca prim-ministru pe Smaranda Enache, presedinta Ligii Pro-Europa, cunoscută pentru atitudinea ei antiromânească.
  • 18 iulie: Este dată publicităţii „Declaraţia de la Budapesta" , document prin care statul ungar sustine politica autonomistă a minorităţii maghiare din afara graniţelor Ungariei, deci şi din România.

August

  • 1 august: A intrat în vigoare, în mod oficial, programul efectiv de Parteneriat Individualizat România - NATO.
  • 14 august: A trecut în nefiinţă Sergiu Celibidache, dirijor şi compozitor român (n. 1912)
  • 16 august: Gheorghe Funar, preşedintele PUNR, propune ca proiectul de Tratat româno-ungar să fie supus referendumului.
  • 14 august: Consiliul local Odorhei sigilează şi încuie cu lacăte, prin abuz, clădirea Orfelinatului românesc, confiscând o proprietate particulară.
  • 24 august: În presă apar articole în care se ia atitudine împotriva introducerii Recomandării 1201 în Tratatul româno-ungar.
  • 28 august: UDMR face presiuni asupra guvernului ungar pentru punerea unui accent mai mare în Tratatul româno-ungar pe autonomia etnică.

Septembrie

  • 3 septembrie: Presa românească, în special cea din Ardeal consideră Tratatul româno-ungar ca fiind un tratat pentru neliniştea Transilvaniei.
  • 4 septembrie: PUNR este exclus din coaliţia guvernamentală. PRM consideră Tratatul româno-ungar ca un pact pentru dezmembrarea României.
  • 16 septembrie: Ca urmare a presiunii internaţionale făcută de grupurile de lobby evreieşti pe subiectul denumit “aurul naziştilor”, Elveţia este forţată să relaxeze secretul bancar, ce data din 1934.
  • 16 septembrie: Se semnează Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Ungaria. În timp ce la Timisoara, Ion Iliescu semnează Tratatul cu Ungaria, la Cluj-Napoca patru gropari, purtând măstile lui Ion Iliescu, Gyula Horn, Nicolae Văcăroiu si Teodor Meleşcanu, purtau un sicriu în care se găsea o inimă de pluş străpunsă de un cutiţ. Tratatul cu Ungaria a fost receptat ca o cedare în fata pretentiilor revizioniste ale Ungariei si UDMR.
  • 19 septembrie: A murit actorul român Ştefan Mihăilescu-Brăila -(n. 1925)
  • 24 septembrie: În sedinţa de validare a consilierilor membri ai consiliului local Miercurea Ciuc a fost invalidat de către UDMR consilierul PUNR Ioan Mastan, pe motiv că a fost colonel în cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Harghita.
  • 25 septembrie: A decedat Nicu Ceauşescu, cel mai mic fiu al lui Nicolae Ceauşescu (n. 1951)
  • 26 septembrie: Senatul României aprobă, cu o grabă suspectă, Tratatul cu Ungaria.

Sub presiunea UDMR, dar şi a forţelor politice externe care o susţineau, Guvernul României încalcă procedurile parlamentare, Regulamentul Senatului, introducând în procedură de urgentă dezbaterea Tratatului cu Ungaria. Un rol nefast l-a avut în primul rând PSD-ul.

Octombrie

  • 3 octombrie: Camera Deputaţilor aprobă şi ea Tratatul cu Ungaria, pecetluind o pagină ruşinoasă a diplomaţiei româneşti.
  • 4 octombrie: Szöcs Geza, economist, disident UDMR, afirmă că în fruntea organizaţiei mureşene a UDMR se află doar oameni extremişti, intoleranţi şi antidemocraţi.

Noiembrie

  • 4 noiembrie: La emisiunea în limba maghiară a TVR, Marko Bela declara: „Vom merge cu aceia care ne vor asigura independenţa individuală şi colectivă şi ne vor garanta dreptul de a decide în toate problemele ce privesc comunitatea maghiară din România”.
  • 17 noiembrie: S-a desfăşurat al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din România. Emil Constantinescu, preşedintele CDR, obţine 54,41% din voturi, devenind noul preşedinte al României.

Decembrie

  • 10 decembrie: Parlamentul Ungariei ratifică Tratatul cu România.
  • 12 decembrie: Guvernul coaliţiei de dreapta, centrată pe PNŢ-CD, urmând linia lui Corneliu Coposu, a introdus în Guvern doi miniştri unguri: Ákos Birtalan la turism şi Tokay György pentru minorităţi. UDMR, organizaţie ostilă Statului Român şi Constituţiei României, a fost acceptată la guvernare.
  • 18 decembrie: Király Karoly, fostul disident comunist şi activist de frunte al UDMR, aflat în retragere, le spune noilor aleşi ai minorităţii maghiare că „la adăpostul legilor din România se poate acţiona în voie" !
  • 19 decembrie: Eva Maria Bárki, militantă pentru federalizarea României, atrage atenţia noului preşedinte al României, Emil Constantinescu, să nu uite că alegerea sa se datorează şi votului minorităţii maghiare.
  • 19 decembrie: A trecut în nefiinţă actorul italian Marcello Mastroianni -(n. 1924)

Diverse

  • Primarul municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar (PUNR), a dezvelit o placă comemorativă, în amintirea lui George Bariţ şi Nicolae Bălcescu, în care se menţionează cei 40.000 de români ucişi de armata ungară în 1848-1849 şi cele 230 de sate româneşti distruse de trupele revoluţiei ungare. UDMR reacţionează prin proteste la toate iniţiativele culturale identitare ale primarului Gheorghe Funar.