Ovidiu Papadima

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare

Ovidiu Papadima (n. 23 iunie 1909, Sinoie, Mihai Viteazu, judeţul Constanţa d. 26 mai 1996) a fost un eseist, istoric literar, cronicar literar şi folclorist român.

Biografie

A urmat studiile liceale la Liceul Alexandru Papiu Ilarian din Târgu Mureş, fiind primul din clasa sa. După absolvirea liceului în 1928, a studiat la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti între 1928 şi 1931. Între 1937 şi 1940 s-a dedicat studiilor doctorale în Germania, fiind beneficiarul unei burse Alexander von Humboldt. Imediat după obţinerea doctoratului, a ocupat poziţia de lector al catedrei de literatură română la Universitatea din Viena (1940 - 1941).A debutat în postura de cronicar literar, încă de la 23 de ani, în paginile Revistei "Gândirea", alături de Tudor Vianu. A mai funcţionat ca secretar de redacţie la Revista Fundaţiilor Regale (1941 - 1947). Din 1941 devine asistent al profesorului George Călinescu, iar ulterior a ocupat poziţia de şef de lucrări la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. A devenit doctor în litere cu teza Ideologia literară pozitivistă în literatura românească a secolului al XIX-lea (1944). A lucrat, de asemenea, ca cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie Literară "G. Călinescu". Arestat pe considerente politice fabricate şi apoi condamnat politic în 1952, a fost închis în închisorile din Calea Rahovei, Ghencea, Craiova, Poarta Albă (adică la şantierul primei încercări de construire a Canalului Dunăre - Marea Neagră, unde a ajuns să cântărească doar 44 de kg), Gherla şi Jilava. Extenuat total fizic, a fost eliberat pe 7 octombrie 1955. După ce i s-a refuzat orice fel de publicare a oricare din scriierile sale până în 1963, a fost complet reabilitat politic în 1971.


Opera

Legături externe )