1997

De la Metapedia

Salt la: navigare, căutare

1997 (MCMXCVII) a fost un an al calendarului gregorian.


Cuprins

Evenimente

Ianuarie

  • 15 ianuarie: Conducerea primăriei municipiului Cluj, în frunte cu primarul Gheorghe Funar, dau publicităţii o declaraţie în care protestează împotriva deschiderii Consulatului maghiar la Cluj Napoca. În declaraţie se arată că acest consulat a funcţionat în Cluj, între anii 1980-1988, fiind desfiinţat de guvernul României întrucât lucrătorii lui desfăsurau activităţi de spionaj si propagandă antiromânească.
  • 22 ianuarie: Din cauza epurării etnice, în Odorheiul Secuiesc au rămas doar 2% români. La Liceul Marin Preda din localitate, doar 12 cadre didactice sunt de naţionalitate română, faţă de peste 100 câte erau înainte de 1989.

Februarie

  • 11 februarie: La Cluj Napoca se strâng semnături, la iniţiativa primarului Gheorghe Funar, pentru interzicerea deschiderii Consulatului ungar.
  • 12 februarie: Aflat la guvernare, UDMR face presiuni în vederea urgentării rezolvării problemelor de autonomie etnică în România.
  • 21 februarie: Deputatul Mădălin Voicu de la Partida Rromilor îl acuză pe Tokay Gyorgy, ministrul minorităţilor că duce o politică de maghiarizare în ministerul său, unde se vorbeşte aproape numai ungureşte.
  • 22 februarie: Boxerul Mihai Leu a câştigat primul titlul de campion mondial la box profesionist pentru România.

Martie

  • 1 martie: Se constituie Forţa de Reacţie Rapidă a Armatei Române, care se înscrie în procesul de modernizare a forţelor armate ale României, în concordanţă cu exigenţele integrării în structurile militare ale Alianţei Nord-Atlantice.
  • 15 martie: La Odorheiul Secuiesc a avut loc o adevărată demonstraţie de forţă cu prilejul sărbătoririi zilei naţionale a Ungariei. Participanţii au fost îmbrăcaţi în costume de epocă: uniforme militare, săbii, bonete, pentru evocarea mai fidelă a momentului de la 1848.
  • 16 martie: În timp ce ţara este în mizerie, primul ministru Victor Ciorbea se preocupă de aplicarea programului UDMR de permeabilizare (destrămare) a societăţii româneşti.
  • 25 martie: Presa mureşeană semnalează continuarea maghiarizării numelor prin facturile de plată ale energiei electrice; exemple: Cociş Alexandru devine Kocsis Sandor, Socaciu Ioan devine Szakacs Janos etc.

UDMR dă publicităţii o listă de 1600 de localităţi din Ardeal în care cere introducerea inscripţionărilor bilingve.

Aprilie

  • 4 aprilie: Sunt prezentate în presă noi acţiuni de a maghiarizare a numelor românesti, mai ales acolo unde funcţionarii stării civile sunt maghiari.
  • 5 aprilie: S-a înfiinţat Canalul România Muzical din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune.
  • 5 aprilie: Controversele privind divizarea Universităţii Babeş-Bolyai agită spiritele la Cluj-Napoca.
  • 12 aprilie: A fost parafat acordul privind aderarea României la Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA).
  • 14 aprilie: Primarul UDMR, Szasz Jenö, organizează manifestaţii maghiare împotriva călugăriţelor greco-catolice de la Orfelinatul din Odorhei.

Mai

  • 2 mai: Ministrul pentru minorităţi, Tokai Gyorgy, într-o încercare de a controla autorităţile statului, anuntă înfiinţarea la Cluj-Napoca a unui Birou teritorial menit de a culege date şi informaţii din teritoriu în privinţa modului în care autorităţile asigură protectia minorităţilor.
  • 6 mai: Reacţii dure ale UDMR la Raportul SRI, prezentat de la tribuna Parlamentului României.
  • 19 mai: Are loc reabilitarea unui grup de 21 de intelectuali condamnaţi politic în timpul comunismului. Printre aceştia s-au numărat: Constantin Noica, Alexandru Paleologu şi Nicolae Steinhardt. Decezia a fost dată de Curtea Supremă de Justiţie.
  • 20 mai: La Cernat, în judeţul Covasna, a fost elaborată de către fostul demnitar comunist Kiraly Karoly „Cartea autodeterminării Transilvaniei" şi este „denunţată" poliţia română, calificată drept „xenofobă, antiminoritară şi agresivă".
  • 20 mai: În oraşul Covasna, consilierii UDMR au propus schimbarea a 35 de nume românesti de astăzi, folosind Legea 100/1990, care însă se referea doar la numele unor străzi de origini şi de aspect comunist. Străzi cu numele Luceafărul, Trandafirul, Unirii, Prietenia, Ştefan cel Mare, Podul, Brazilor au fost schimbate cu nume maghiare ca: Jókai Mor, Rakoczi Ferenc, Ady Endre, Huniady Janos, Miklos Kelemen, Bethlen Gabor, Tamasi Aron etc. Este evidentă forţarea Legii 100/1990 şi procesul de maghiarizare prezidat de UDMR. În plus, Tamasi Aron este unul din scriitorii cu manifestări extremiste antiromânesti în anul 1940 în Transilvania de Nord ocupată de armata ungară.
  • 25 mai: Moare Horia Sima, Comandantul Mişcării Legionare din 1940, strălucit urmaş al lui Corneliu Zelea Codreanu. Este autorul al unei opere memorialistice de maximă importanţă pentru cristalizarea ideologiei naţional-creştine româneşti.
  • 27 mai: Kolumban Gabor, presedintele Consiliului Judeţean Harghita, membru UDMR, amenintă călugăriţele greco-catolice de la Orfelinatul românesc din Odorhei că vor avea de a face cu furia mulţimii.

Iunie

  • 2 iunie: Preşedintele Emil Constantinescu şi ministrul de externe Adrian Severin au semnat un tratat ruşinos, tratatul de baza româno-ucrainean, prin care România recunoaşte de jure ca nu mai are vreo pretenţie la teritoriile răpite de URSS în 1940 şi aflate actual în componenta Ucrainei.
  • 6 iunie: Primarul Farkas Sandor dintr-o comună din secuime a refuzat, printr-o adresă oficială, ridicarea unei cruci comemorative pe locul unei biserici distruse de unguri în anul 1940.
  • 18 iunie: Liderul UDMR, Marko Bela a declarat că are un contract cu UDMR şi nu cu România, şi în consecintă el apără interesele UDMR-ului şi nu pe cele ale României.
  • 16 iunie: A fost adoptat Tratatul de la Amsterdam (Maastricht II) prin care se dorea crearea – prin extinderea UE – a unei Europe unite.
  • 20 iunie: Consilierul judeţean UDMR, Bardoczy Csaba, incită pe postul local de radio locuitorii oraşului Odorheiul Secuiesc şi 3.000 de maghiari iau cu asalt clădirea orfelinatului, sparg uşa, le agresează şi le aruncă-n stradă pe cele 4 călugăriţe greco-catolice ale Congregaţiei „Inimi neprihănite" şi pe Cyrill Burgel, preşedintele Asociatiei umanitare „Basel Hilft", cetăţean elveţian. Presa maghiară a prezentat cu mândrie, în fotografii, asaltul udemerist împotriva celor 4 călugăriţe greco-catolice.

Iulie

  • 10 iulie: UDMR, ajunsă la guvernare alături de CDR, îl determină pe Victor Ciorbea, primul-ministru al României, să dea Ordonanta 36/1997, prin care profesorii români din judeţele Harghita şi Covasna aveau datoria să predea în limba maghiară.
  • 15 iulie: Slobodan Milošević este ales preşedinte al Iugoslaviei. Este învestit în funcţie la 25 iulie 1997.
  • 18 iulie: Noul executiv, în frunte cu Ciorbea dă o Ordonanţă de Guvern pentru modificarea „Legii Învăţământului" în vederea eliminării unor „grave erori de conţinut sesizate mai ales la capitolul învătământ minoritar. Aceasta în urma presiunilor UDMR, aflat în coaliţia de guvernare.
  • 21 iulie: La Târgu Mureş se naşte o puternică opoziţie românească împotriva inscripţionării bilingve a tăbliţelor de intrare în municipiu.
  • 23 iulie: În ciuda opoziţiei primarului Gheorghe Funar la Cluj-Napoca are loc deschiderea oficială a Consulatului general al Ungariei.
  • 26 iulie: La Odorheiul Secuiesc s-a organizat un miting al UDMR în vederea alungării din localitate a Congregatiei greco-catolice „Inimi neprihănite", ale cărei călugăriţe au fost maltratate la îndemnul consilierului local Bardoczi Csaba.
  • 31 iulie: Moare la Timişoara luptătorul anticommunist Zaharia Marineasa, care a activase în munţii Banatului. A fost şi directorul Editurii Marineasa.

August

  • 3 august: Intră în vigoare Conventia Europeana pentru reprimarea terorismului.
  • 7 august: "Ziua I-îi" a reformei structurale în România. Într-o conferinţă de presă, premierul Victor Ciorbea a prezentat o listă cu 17 societăţi comerciale care trebuiau închise începând de a doua zi, ceea ce nu s-a întâmplat.

Septembrie

  • 4 septembrie: Echipa feminină de gimnastică a României cucereşte medalia de aur la Campionatele Mondiale, desfăşurate la Lausanne, Elveţia.
  • 5 septembrie: Consiliul Reprezentanţilor UDMR, întrunit la Cluj-Napoca, hotărăste ieşirea de la guvernare, dacă până la 30 septembrie nu se adoptă în Senat Ordonanta 37/1997 fără modificări. UDMR cere capul lui George Pruteanu, senatorul care s-a opus privilegiilor maghiare în învătământ si viata socială.
  • 12 septembrie: La Cernatul de Jos judeţul Covasna, „radicalii" UDMR (Tökes Laszlo, Borbely Imre şi alţii) ţin sub presiune Guvernul României, cerând „autonomie pentru secui", „dublă cetăţenie" etc. Presedintele de onoare al UDMR, Tökes László cere ca Transilvania să fie o unitate teritorială independentă în cadrul Statului Român.
  • 17 septembrie: În piaţa Avram Iancu din Cluj-Napoca, preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, ţine un discurs împotriva „Statutului de autonomie al Ţinutului Secuilor" elaborat de Csapó Jozsef, senator UDMR, prin care judeţele Harghita şi Covasna şi o parte din Mureş se prevede că vor deveni o regiune autonomă maghiară.

Octombrie

  • 7 octombrie: La Congresul UDMR, cele două aripi, a moderaţilor în frunte cu Marko Belá şi a radicalilor în frunte cu Tökes László, îşi manifestă o singură voinţă în ceea ce priveste obiectivele fundamentale ale UDMR.
  • [[23 octombrie – Premierul ungar Gyula Horn, aflat în vizită în România. UDMR şi consilierii săi din Odorhei pun la punct, cu prilejul vizitei premierului Gyula Horn în România, un plan privind ocuparea Orfelinatului românesc şi a schimbării destinatiei clădirii conform intereselor maghiare, cu concursul Budapestei.
  • 28 octombrie: O delegaţie parlamentară PDSR-PUNR-PRM, condusă de vicepresedintele Camerei Deputaţilor, Adrian Năstase a efectuat o vizită în judeţele Harghita şi Covasna. Cu acest prilej, episcopul Covasnei şi Harghitei, IPS Ioan Selejan declara: „Dacă nu vom fi sustinuti teritoriul se pustieste. Avem de-a face cu o Insulă a Şerpilor, nu în Marea Neagră, ci în inima României. O vom pierde oare si pe aceasta ?”.

Noiembrie

Decembrie

  • 4 decembrie: Initiativa maghiară din Ardeal se pronuntă pentru un sistem de învătământ independent în limba maghiară
  • 8 decembrie: Autorităţile locale din Odorhei, alcătuite din udemerişti, îl lasă, efectiv, în stradă pe secretarul general al Guvernului României, Remus Opriş, deplasat la faţa locului în mod oficial.
  • 11 decembrie: Este adoptat acordului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la Conferinţa ONU de la Kyoto, Japonia.
  • 11 decembrie: La Târgul Secuiesc, membrii UDMR din Consiliul local au adoptat trei Hotărâri – 94, 95, 96 – prin care se schimbau 25 de nume românesti de străzi, se impunea limba maghiară ca limbă unică pentru funcţionarii Primăriei, iar documentele Primăriei să fie scrise în limba maghiară. Numele româneşti de străzi ca Independenţa si 1 Decembrie 1918 au fost înlocuite cu nume istorice exclusiv ungureşti.
  • 17 decembrie: A început să emită postul privat de televiziune „Prima TV”.

Diverse

Unelte personale
În alte limbi