Radu Stanca

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare

Radu Stanca (n. 5 martie 1920 la Sebeş — d. 26 decembrie 1962 la Cluj-Napoca) a fost un poet şi dramaturg român. Este nepotul lui Dominic Stanca.

Biografie

A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii Regele Ferdinand din Cluj în anul 1942.

În timpul războiului, Facultatea de Litere a Universităţii din Cluj s-a refugiat la Sibiu. Aici a luat fiinţă Cercul literar de la Sibiu. Dupa modelul lui Eugen Lovinescu care la cenaclul Sburătorul a pus bazele Modernismului interbelic, Cercul a incercat sa salveze tradiţia literaturii române, dar a fost repede lichidat de prigoana comunistă din anii 50. Format:Fapt Membrii lui au fost denumiţi ulterior de criticii şi istoricii literari membrii generaţiei pierdute.

A fost, pe rând, asistent al lui Lucian Blaga la catedra de filosofie a culturii, profesor de estetică a teatrului, la Sibiu, redactor, actor, regizor. A facut parte din Cercul literar de la Sibiu, alături de Ştefan Augustin Doinaş, Dan Constantinescu, Deliu Petroiu, Alexandru Cucu, Viorica Guy Marica, Eugen Todoran, Ion Negoiţescu, Ion Desideriu Sârbu, Ioanichie Olteanu, Cornel Regman, Nicolae Balotă, Victor Iancu, Henri Jacquier, Wolf von Aichelburg, ş.a.

În poezie a teoretizat baladescul (în eseul Resurecţia baladei (1945)) si a fost adeptul poeziei pure, rupta de contextul social.


Opere

  • Dona Juana (1947),
  • Ştefan Braborescu (1965),
  • Versuri (1966),
  • Teatru (1968),
  • Acvariu (1971),
  • Poezii (1973),
  • Roman epistolar (1978),
  • Versuri (1980),
  • Doti (versuri, Editura Paralela 45, 2001),
  • Turnul babel (teatru, Editura Paralela 45, 2002),


Dramaturgie

A debutat în teatru cu comedia tragică Dona Juana, o reinterpretare a mitului lui Don Juan, căreia i-a fost acordat premiul Sburătorul pe anul 1947.


Patru piese de teatru publicate într-un volum publicat la editura Paralela 45, intitulat Turnul Babel.

  • Turnul Babel (tragedie)
  • Drumul magilor (vifleem tragic)
  • Povestea dulgherului şi a frumoasei soţii (legendă dramatică)
  • Greva femeilor (comedie).

Piesele sunt reprezentative pentru teatrul de factură poematică creat de Radu Stanca, teatru ale cărui valenţe scenice sunt dublate de virtutile literar-estetice pe care textul le ofera la lectură. Format:Fapt Aceste caracteristici îl apropie pe autorul român de dramaturgi contemporani lui, precum Jean Giraudoux, Jean Anouilh sau Eugene O`Neill. Teatrul Naţional din Sibiu îi poartă numele în prezent.

Articole teoretice, manifeste literare

Două eseuri programatice, dedicate revitalizării baladei şi tragediei în epoca modernă:

  • Resurecţia baladei (1945)
  • Tragedia şi modalitatea ei scenică în perspectiva actualităţii (1960).