Valter Roman

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare

Valter Roman (n. 7 octombrie 1913, Oradea - d. 1983) ortografiat uneori Walter Roman, născut Erno Neulander, a fost un evreu comunist maghiar.

S-a născut la Oradea ca fiu al unui rabin şi a devenit membru C.C. al PCR. A fost recrutat în mişcarea comunistă de cominternistul Nicolae Golberger care l-a ajutat sa plece în URSS trecând mai întâi prin Cehoslovacia. Potrivit documentelor din arhivele sovietice, Neulander a devenit locotenent-colonel intr-o unitate NKVD şi a fost trimis în Spania sub numele Walter Roman. Acolo a deţinut funcţia de ofiţer CI al batalionului de artilerie "Ana Pauker," şi a avut ca acoperire pozitia de "comisar politic." În Spania, Walter Roman s-a căsătorit cu Angelina, nepoata fostei lidere a PC Spaniol, Dolores Ibarruri ("La Passionaria"), de care a divortat apoi la cererea Kominternului. Angelina a fost deportata la Taskent. După ce Republica Spaniolă a fost înfrântă , Walter Roman s-a reîntors în URSS. Acolo a condus, pentru o perioada, secţia română a postului de radio Moscova, unde a lucrat împreuna cu Ana Pauker, Leonte Răutu şi Iosif Chişinevschi. În timp ce Ana Pauker s-a reîntors în România îmbrăcată în uniforma sovietică, Walter Roman s-a reîntors pe un tanc sovietic, ca şef de stat major al unei brigăzi de voluntari. A fost decorat în 1945 de Moscova cu "Steaua Roşie". Un an mai târziu, în 1946, Walter Roman a fost numit şef al Marelui Stat Major al Armatei Române primind sarcina să o transforme într-o filială a Armatei Roşii. Ulterior a devenit ministrul Poştelor şi Telecomunicaţiilor şi membru al CC al PCR. Odată cu numirea sa ca director al Editurii Politice, acesta a susţinut că astfel ar fi fost "marginalizat".

Istoricul sovietic T.M. Islamov, a publicat nişte documente care arată că Valter Roman "ar fi pledat in fata membrilor Comisiei Litvinov pentru crearea statului independent Transilvania, girat de marile puteri Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie". Fiul lui Valter, Petre Roman contesta cele spuse de istoricul sovietic spunând ca tatal sau ar fi sustinut ramânerea Transilvaniei ca parte a României.

A scris cartea "Secolul XX: Secolul Marilor Revoluţii", care a fost publicată la Bucureşti în 1970 şi prin care elogiază revoluţia comunistă din URSS.

Bibliografie

  • Ziarul Ziua, Nr. 3723 de vineri, 8 septembrie 2006
  • Jurnalul Naţional, Marti, 5 Decembrie 2006

Legături externe