1994

De la Metapedia

Salt la: navigare, căutare

1994 (MCMXCIV) a fost un an al calendarului gregorian.


Cuprins

Evenimente

Ianuarie

  • 26 ianuarie: A fost semnat, la Bruxelles, de către ministrul român de Externe, Documentul–cadru privind participarea României la Parteneriatul pentru pace, propus de NATO.

Februarie

  • 1 februarie: La Târgu Mureş, episcopul Tokes Laszlo, preşedintele de onoare al UDMR, organizează în cetatea oraşului un miting „religios" în care ruga credincioşii să nu uite că în anumite locuri din Transilvania sunt majoritari, dar nu au drepturi. Alte asemenea manifestări „religioase" au avut loc la Aiud, Oradea, Miercurea Nirajului, Baraolt.
  • 5 februarie: Fostul demnitar comunist şi lider UDMR, Kiraly Karoly şi-a prezentat memoriile „Amintiri din revoluţie", o lucrare cu foarte multe denaturări şi accente antiromâneşti.
  • 9 februarie: UDMR s-a opus din răsputeri votării Legii Învăţământului, definitivată încă din 1992, contribuind din plin la amânarea adoptării ei. Nagy Benedict (UDMR) declară în Comisia de Învăţământ a Camerei Deputaţilor că „pentru copilul maghiar învăţarea limbii române este ca o traumă." UDMR cere ca formula „obligativitatea însuşirii limbii române" să fie înlocuită cu „obligativitatea studiului limbii române", deşi limba română este, prin Constituţia României, limbă de stat.
  • 14 februarie: Cu ocazia vizitei oficiale la Bucureşti a preşedintelui croat, Franjo Tudjman, a fost semnat „Tratatul de prietenie şi colaborare româno-croat”.
  • 23 februarie: În oraşul Gyor din Ungaria a luat fiinţă Societatea Miklos Horthy, al cărui obiectiv declarat este lupta împotriva Tratatului de la Trianon.

Martie

  • 2 martie: Într-o scrisoare semnată de Laszlo Tokes, preşedintele de onoare al UDMR, acesta se plânge Consiliului Europei că „România nu a îndeplinit până la această dată nici una din obligaţiile asumate în problema minorităţilor. Mai mult, autorităţile române practică politica regimului comunist".
  • 4 martie: Ministerul de Externe al României ia atitudine fată de scrisoarea lui Laszlo Tokes.
  • 24 martie: În municipiul Târgu Mureş, un consilier UDMR cere înscrierea pe ordinea de zi a unui proiect de hotărâre privind introducerea inscripţiilor bilingve.
  • 28 martie: A murit scriitorul român de limbă franceză Eugen Ionescu -(n. 1909).
  • 29 martie: Preşedintele Ion Iliescu graţiază printr-un decret prezidenţial 8 maghiari condamnaţi pentru crimele oribile săvârşite în localităţile Zetea şi Dealu din judeţul Harghita, în decembrie 1989.

Aprilie

  • 5 aprilie: Are loc la Bucureşti vizita preşedintelui Serbiei, Slobodan Miloşevici.
  • 23 aprilie: Fizicienii descoperă top-quark-ul, o particulă sub-atomică.
  • 29 aprilie: Într-un interviu televizat difuzat pe canalul 4 Budapesta, fostul ministru de externe al Ungariei, Gyula Horn, recunoaste că în decembrie 1989 Ungaria pregătea o intervenţie armată în România.

Mai

  • 8 mai: UDMR începe în Parlamentul României ofensiva împotriva proiectului Legii Învăţământului, cerând dreptul de a studia în limba maternă la toate nivelurile.
  • 11 mai: Uniunea Mondială a Ziaristilor Unguri, întruniţi la Budapesta într-o conferinţă, înaintează Consiliului Europei o scrisoare prin care îl reclamă pe preşedintele României, Ion Iliescu pentru că n-a graţiat decât o parte din maghiarii care au comis crime în decembrie 1989 în secuime, arătând că Cseresnyes Pal, cel care au încercat să îl omoare pe Mihai Cofariu pe 20 martie 1990 la Târgu Mures, se mai află în închisoare.
  • 23 mai: Roman Herzog este ales preşedinte al Germaniei.
  • 23 mai: Deputatul UDMR Borbély Lászlo a prezentat în Cameră un protest împotriva hotărârii judecătoreşti definitive în favoarea ridicării bustului mareşalului Ion Antonescu la Târgu Mureş.

Iunie

  • 10 iunie: Datorită împotrivirii şi a apelurilor UDMR, Ion Iliescu, presedintele României la această dată, convoacă o întâlnire cu parlamentarii PDSR la Cotroceni, unde partizanii UDMR din PDSR (gruparea Dan Marţian) sunt dominaţi de apărătorii Constituţiei României (Liviu Maior, Petru Tănase).
  • 16 iunie: În judeţele Harghita şi Covasna autorităţile locale iau măsuri anticonstituţionale care au drept scop accentuarea autonomiei pe criterii etnice. În Harghita, Consiliul Judeţean cere ca gardienii publici să aibă domiciliul stabil în locul unde îşi desfăsoară activitatea şi să cunoască în mod obligatoriu limba maghiară. La Gheorgheni, consiliul local se autointitulează „organ legislativ decizional".
  • 22 iunie: În sedinţa din această zi, UDMR propune, prin Preşedintele Camerei, Dan Marţian, predarea în maghiară a geografiei şi educaţiei cetăţeneşti şi doar istoria în limba română.
  • 30 iunie: Primul ministru, Nicolae Văcăroiu, este interpelat în Parlamentul României pentru acordul dat în favoarea răspândirii în Transilvania a inscripţiilor bilingve.

Iulie

  • 2 iulie: Presa maghiară ia atitudine împotriva acţiunii Poliţiei şi a Direcţiei de drumuri şi poduri de îndepărtare a indicatoarelor bilingve instalate neoficial. UDMR trimite pe această temă o plângere Consiliului Europei afirmând că s-a încălcat astfel voinţa colectivă a comunităţilor săteşti.
  • 3 iulie: România elimină Argentina cu scorul de 3-2 la campionatul mondial de fotbal.
  • 5 iulie: Demonstraţii de protest la Cluj Napoca împotriva deciziei primăriei de a organiza un şantier arheologic în centrul municipiului, în apropiere de statuia lui Matei Corvin.
  • 6 iulie: Votarea Legii Învăţământului în Camera Deputaţilor fără amendamentele UDMR aduce după sine proteste UDMR la tribuna Camerei, dar şi în stradă. La Cluj-Napoca o manifestaţie UDMR, în piaţa centrală, anunţă un boicot şcolar contra proiectului Legii învăţământului, acuzând autorităţile române că duc o politică de deznaţionalizare.
  • 6 iulie: Vicepresedintele UDMR este acuzat de ai săi de deturnarea a milioane de forinţi proveniţi din Ungaria şi destinaţi maghiarimii din Ardeal.
  • 16 iulie: Întrunit la Cluj Napoca, Consiliul reprezentanţilor UDMR a hotărât luarea unor măsuri ferme împotriva proiectului de Legii Învăţământului aprobat de Camera Deputaţilor. În acest sens a decis declansarea unui boicot al cursurilor şcolare, chemându-şi etnicii la nesupunere civică.
  • 19 iulie: Ion Iliescu, preşedintele ţării, ia atitudine faţă de chemarea la nesupunere civică a UDMR, afirmând că aceasta este o formă de ameninţare la adresa instituţiilor de drept.
  • 20 iulie: Postul de televiziune, DUNA TV din Budapesta, într-o emisiune a Fundaţiei culturale a maghiarilor, difuzează comentarii tendenţioase cu grave inexactităţi privind procesele intentate de justiţia română criminalilor din decembrie 1989 de la Zetea, Dealu, Cristuru Secuiesc, judeţul Harghita.
  • 24 iulie: Miguel Indurain câştigă a patra oară consecutiv Turul Franţei.

August

  • 18-20 august – În localitatea Trei Sate, judeţul Mureş, au loc manifestări prilejuite de sărbătorirea zilei Sfântului Ştefan. Uniunea Mondială a Maghiarilor a fost reprezentată de însusi preşedintele ei, Duray Miklos, din Slovacia. Au mai participat reprezentanţii Societătii EMKE şi ai UDMR. A fost evocată forta civilizatoare pentru Europa a regelui Ştefan.
  • 24 august: Ucraina îşi proclamă independeţa şi este sărbătorită ca zi naţională.
  • 31 august: Are loc retragerea trupelor ruseşti din Germania.

Septembrie

  • 5 septembrie: A trecut în nefiinţă Elena Zelea Codreanu, soţia liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu.
  • 8 septembrie: Are loc, la Berlin, ceremonia plecării trupelor aliate (americane, britanice şi franceze) prezente în Berlinul de Vest după anul 1945. Ceremonia a avut loc în prezenţa preşedintelui Franţei, François Mitterrand, a premierului britanic, John Major, a secretarului de stat american, Warren Christopher şi a cancelarului german, Helmut Kohl.
  • 9 septembrie: UDMR protestează în Parlamentul României, prin deputaţii Szekely Ervin, Tokay György, Borbely Laszlo, împotriva amendamentelor la Legea 75/1994, care introducea sancţiuni pentru cei care nu respectau obligativitatea arborării Imnului României şi a Stemei României, dezvăluindu-şi din nou tendinţele autonomiste şi revizioniste.
  • 25 septembrie: A fost instalat la Miercurea Ciuc episcopul Ioan Sălăjan. Cu toate că această ceremonie a fost sobră şi s-a desfăsurat într-o atmosferă civilizată, mass-media ungurească a prezentat acest eveniment în termeni jignitori pentru participanţi. UDMR a dat o „Declaraţie" în care înscăunarea episcopului era considerată: „o demonstraţie de forţă", „îndreptată împotriva maghiarimii locale", „o demonstraţie arogantă", „brutalitatea cu care puterea ne-a impus sărbătoarea… nesolicitând aprobarea, abuzând în mod artăgos de puterea pe care au primit-o temporar", dovedindu-şi din nou intoleranţa şi extremismul.
  • 26 septembrie: Senatorii UDMR Szabo Karoly Ferencz şi Frunda György s-au opus cu violenţă discutării în Senat a Declaraţiei UDMR din 25 septembrie, stârnind riposte aspre. Liderul PRM, senatorul Corneliu Vadim Tudor, condamnă în termeni duri, în plenul Senatului, „Declaraţia UDMR": „declaraţia provocatoare şi iresponsabilă, ce umple paharul obrăzniciilor şovinismului maghiar… Prea ne-am obişnuit să considerăm drept teribilism, manifestări izolate, locale nespecifice, nereprezentative, … toate ieşirile necontrolate ale unor lideri ai UDMR… Ceea ce s-a făcut la Miercurea Ciuc este una dintre cele mai scandaloase ieşiri din bârlog ale fiarei revizionist-horthyste a UDMR-ului şi eu voi refuza să particip la lucrările Senatului României, dacă nu vom pune cu botul pe labe această fiară fascistă care vrea sfârtecarea teritorială a României". În finalul şedinţei, senatorul Corneliu Vadim Tudor a cerut scoaterea UDMR în afara legii.

Octombrie

  • 5 octombrie: Într-o conferinţă tinută la Gyor, ministrul de externe ungar Kovacs Laszlo a afirmat că Ungaria nu renunţă la principiul modificării graniţelor pe cale paşnică.
  • 6 octombrie: Avocata Eva Maria Barki din Viena, preşedinta Comitetului Internaţional pentru Transilvania, participă la Târgu-Mureş, la biserica unitariană la o întâlnire cu liderii UDMR, vorbind despre „Situaţia grupurilor de popoare din noua Europă", propunând federalizarea României, pentru a deveni mai atractivă Europei.
  • 8 octombrie: Proteste ale UDMR pentru inscripţionarea bilingvă de către Inspectoratul General al Poliţiei a inscripţiilor de pe faţadele posturilor de poliţie din judeţul Harghita.
  • 26 octombrie: UDMR promovează tot mai mult în eter principiile autoguvernării şi ale autodeterminării, ca acţiuni premergătoare ale procesului de federalizare a României.

Noiembrie

  • 4 noiembrie: Preşedintele UDMR, Marko Bela, declară ziarului newyorkez „Amerikai Magyar Nepszava" că: „Dacoromânismul este fascismul actual românesc, care a luat formă concretă prin Vatra Românească… Dacoromânismul este o ideologie rasistă… cine este apostolul dacoromânismului acela este criminal". O mostră de intoleranţă si de extremism tipic UDMR, care aruncă blamul unei etichete politice negative asupra întregii naţiuni române. Ura faţă de Vatra Românească, formulă incomodă pentru unguri, pleacă de la eşecul loviturii de stat pusă la cale de UDMR, pe 15 martie 1990, la Târgul Mureş.
  • 10 noiembrie: Unul din liderii târgumureseni ai UDMR, fugit în Ungaria după evenimentele din martie 1990, Czire Denes publică în „Erdely Magyorsag" un articol în care batjocoreşte întreaga istorie a românilor, reluând teza imigrării noastre din sudul Dunării.
  • 13 noiembrie: Suedia decide prin referendum să se alăture Uniunii Europene.

Decembrie

  • 9 decembrie: Preşedintele rus, Boris Elţîn, ordonă guvernului să ia "toate măsurile" necesare împotriva guvernului cecen, precum şi în vederea dezarmării "formaţiunilor înarmate". Sunt emise "Decretul nr. 2166" şi "Rezoluţia 1360" ale guvernului rus, prin care a fost declanşată intervenţia rusă în Cecenia, la 11 decembrie 1991.
  • 11 decembrie: Are loc intrarea trupelor ruseşti pe teritoriul republicii separatiste Cecenia. Potrivit estimărilor internaţionale conflictul s–a soldat cu aproximativ 100 000 de victime dintre care aproximativ 80% din rândul populaţiei civile.
  • 11 decembrie: Consiliul Reprezentanţilor UDMR lansează la Cluj-Napoca un „ Apel către opinia publică europeană, către toţi confraţii nostri care doresc făurirea democraţiei şi a unei vieţi libere, paşnice şi drepte". Citat din contextual Apelului: „ne-am înşelat înzecit în sperantele noastre… în locul ideologiei comuniste dispărute, au apărut neototalitarismul, naţionalismul, şovinismul, xenofobia şi, din lada de gunoi a istoriei, a reapărut ideea de stat naţional".
  • 23 decembrie: La dezbaterea moţiunii de cenzură „Resita", Corneliu Vadim Tudor a cerut din nou scoaterea în afara legii a UDMR şi a condamnat alianţa cu UDMR a PNŢ-CD şi PL'93.

Diverse

Unelte personale
În alte limbi