Metapedia:Manual de stil

Acest manual de stil a fost creat pentru a vă asista în crearea şi editarea paginilor. Consideraţi-l ca pe un îndrumar, o colecţie de sugestii, nu are un caracter de constrângere, ci are scopul de a vă clarifica îndoielile legate de formatare.

Reţineţi întotdeauna că fondul este mai important decât forma - un articol clar, riguros, documentat şi prezentat fără părtinire, însă formatat altfel decât se specifică în acest „manual” este considerabil mai valoros decât un articol fără calităţile de fond, dar respectând riguros sugestiile prezentate aici.

Pentru modalitatea tehnică de producere a diverselor stiluri recomandate aici, vedeţi Cum să modifici o pagină.

Pentru informaţii despre conţinutul şi organizarea unui articol, vedeţi pagina Metapedia:Cum scriu un articol.

Diacritice

Pentru detalii vezi Metapedia:Diacritice.

Toate articolele din Metapedia în limba română trebuie scrise cu diacritice. Motivul este simplu: acesta este singurul mod corect de a scrie. Dacă nu se folosesc diacriticele pot apărea confuzii; de exemplu cuvântul scris fără diacritice tata ar putea să se refere la oricare dintre cuvintele tata, tată, ţaţă, ţâţă, taţă.

Începutul unui articol

Orice articol trebuie să înceapă cu o introducere, fără titlu de secţiune, care să definească subiectul articolului şi să stabilească generic contextul acestuia. În această definiţie, de preferat în prima frază, titlul articolului trebuie să apară scris din nou cu caractere aldine, ca parte a frazei. Repetarea poate fi identică sau doar aproximativă. Dacă obiectul articolului este cunoscut sub mai multe nume, acestea trebuie să apară şi ele în introducere cu caractere aldine.

Spre deosebire de enciclopediile tipărite, care dispun de un spaţiu limitat, în Metapedia se recomandă ca toate propoziţiile să aibă predicat, inclusiv prima din articol (v. exemplele de mai jos).

Dacă subiectul articolului este titlul unei opere de artă (roman, film, album muzical, etc.) sau al altei lucrări de dimensiuni considerabile (dicţionar, etc.), acesta va fi repetat în introducere cu caractere simultan aldine şi cursive, de exemplu Amintiri din copilărie. La lucrările de dimensiuni mai mici (poezii, episoade de film, cântece, etc.) titlul se va marca în introducere cu aldine şi ghilimele: „Vestitorii primăverii”.

Vezi şi Metapedia:Titluri.

Exemple

Frazele de mai jos arată cum se recomandă să fie începute articolele. În fiecare caz se dă şi textul sursă corespunzător.

• În geometria euclidiană, teorema lui Pitagora stabileşte o relaţie între laturile unui triunghi dreptunghic.

În [[geometrie euclidiană|geometria euclidiană]], '''teorema lui Pitagora''' stabileşte o relaţie între laturile unui [[triunghi dreptunghic]].

• Renaşterea reprezintă epoca de înnoire socială şi culturală care a avut loc în Europa, la sfârşitul Evului Mediu.

'''Renaşterea''' reprezintă epoca de înnoire socială şi culturală care a avut loc în [[Europa]], la sfârşitul [[Evul Mediu|Evului Mediu]].

• Hidroxidul de sodiu (NaOH), cunoscut şi ca sodă caustică sau leşie, este o bază caustică.

'''Hidroxidul de sodiu''' ([[sodiu|Na]][[oxigen|O]][[hidrogen|H]]), cunoscut şi ca '''sodă caustică''' sau '''leşie''', este o [[bază (chimie)|bază]] caustică.

• O noapte furtunoasă este o comedie scrisă în 1879 de Ion Luca Caragiale.

'''''O noapte furtunoasă''''' este o comedie scrisă în [[1879]] de [[Ion Luca Caragiale]].

• „Luceafărul” este una dintre cele mai celebre poezii scrise de Mihai Eminescu.

'''„Luceafărul”''' este una dintre cele mai celebre poezii scrise de [[Mihai Eminescu]].

Articole biografice

Pentru detalii vezi Metapedia:Articole biografice.

Prima frază a unui articol biografic trebuie să precizeze (dacă sunt cunoscute) data, anul şi locul naşterii. Acolo unde este cazul se vor scrie aceleaşi informaţii şi pentru deces. Exemple:

• Mihail Kogălniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iaşi, d. 1 iulie 1891, Paris) a fost un politician român.
• Philip David Charles Collins (cunoscut sub numele Phil Collins, n. 30 ianuarie 1951, Londra) este un cântăreţ britanic.

Articolele biografice se adaugă în categorii de naşteri şi decese, de exemplu:

• Categorie:Naşteri în 1878
• Categorie:Decese în 1967

Date, numere, greutăţi şi dimensiuni

Vezi Metapedia:Manual de stil (date şi numere)

Titluri de secţiune

Pentru titluri de secţiune folosiţi formatul ==, nu '''. De exemplu titlul acestei secţiuni a fost scris astfel:

==Titluri de secţiune==

Subsecţiunile se scriu cu câte trei semne egal de fiecare parte ş.a.m.d.

Dacă mărimea caracterelor din titluri vi se pare prea mare sau prea mică, vă rugăm să nu formataţi manual aspectul lor şi să nu retrogradaţi sau avansaţi secţiunea la un alt rang. Aspectul titlurilor este doar o problemă estetică, nu de conţinut; este mai important ca secţiunile să fie structurate corect decât să arate pe gustul tuturor. De altfel fiecare cititor are alte preferinţe, alt monitor, alt browser şi altă configuraţie a calculatorului, încât este greu de găsit un format vizual care să satisfacă pe toată lumea.

Avantajul folosirii formatului cu semne egal pentru titlurile de secţiune constă în faptul că Wikipedia recunoaşte acele linii ca titluri şi poate efectua o serie de operaţii automate: generarea cuprinsului articolului, numerotarea secţiunilor şi subsecţiunilor, acordarea unei priorităţi mai mari în căutare etc. În plus se asigură o formatare uniformă a tuturor articolelor.

Evitaţi să introduceţi legături interne sau externe în titluri, pentru că unii utilizatori vor avea probleme de compatibilitate. Cel mai bine este să introduceţi astfel de legături în primul paragraf de după titlu.

Liste

Pentru detalii vezi Metapedia:Liste.

În articole se pot introduce liste de elemente. Listele numerotate se realizează folosind caracterul # (diez), iar cele fără numerotare cu caracterul * (asterisc), puse la începutul rândului. Exemple:

Codul sursă	Aspect
#Primul element #Al doilea element	Primul element Al doilea element
*Un element *Alt element	Un element Alt element

În funcţie de efectul dorit este posibil să fie nevoie să recurgeţi la folosirea tabelelor.

Titluri de lucrări

Scrierea titlului unei opere literare, muzicale, cinematografice etc. se face fie folosind caracterele cursive, fie ghilimelele, alegerea fiind determinată de dimensiunile lucrării respective şi de caracterul său de întreg sau fragment.

Pentru romane, filme, albume muzicale, dicţionare sau alte lucrări de dimensiuni considerabile şi de sine stătătoare, titlul se va scrie cu caractere cursive. Tot aici intră şi titlurile de ziare şi reviste, întrucât ele reprezintă în general o serie lungă de ediţii, chiar dacă fiecare ediţie în parte este de mici dimensiuni. Exemple:

• Caragiale publică în 1879 în Convorbiri literare piesa O noapte furtunoasă.
• Liviu Rebreanu a lucrat la romanul Ion între 1913 şi 1920.
• Premiera filmului Pe aripile vântului a avut loc la 15 decembrie 1939.

La lucrările de dimensiuni mai mici precum poeziile, episoadele de film, cântecele etc. titlul se va introduce între ghilimele. Exemple:

• „Noi vrem pământ!” este una dintre cele mai emoţionante poezii ale lui George Coşbuc.
• Beethoven a compus „Sonata lunii” în 1801.

Când titlul original este într-o limbă străină

...

Stiluri pentru discutat cuvinte

Atunci când în discuţie este un cuvânt oarecare, evidenţiaţi-l cu italice pentru claritate:

• Cuvântul mulţumesc provine din prescurtarea expresiei la mulţi ani
  • Cuvântul ''mulţumesc'' provine din prescurtarea expresiei ''la mulţi ani''
• Litera E este cea mai frecventă literă în limba engleză.

Reguli de punctuaţie

Folosiţi regulile normale de punctuaţie ale limbii române literare.

• Ghilimelele recomandate la Wikipedia sunt cele stabilite în Îndreptarul ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, ediţia a V-a (1995):
  • „exemplu”
  • „un «exemplu» corect”

Observaţii:

1. Se acceptă şi folosirea ghilimelelor drepte: "exemplu". Alte forme de ghilimele sunt considerate incorecte. În plus, folosirea apostrofurilor pe post de semne ale citării este descurajată şi pentru că împiedică găsirea cuvintelor folosind funcţia de căutare, întrucât apostroful este interpretat ca parte a cuvântului.
2. Folosiţi întotdeauna ghilimele pentru citate de orice natură.

După semnele de punctuaţie (punct, virgulă, semnul exclamării ş.a.) se lasă un spaţiu liber, înainte de ele nu. În interiorul parantezelor nu se lasă spaţii libere, dar în exterior da. Excepţie fac punctele din interiorul unei abrevieri (î.Hr., ş.a.m.d., C.F.R.), simbolurile folosite în expresii matematice ca f(x,y) sau 3,14 şi altele asemenea. Paranteza se închide înainte de semnul de punctuaţie. Exemple:

Corect	Greşit
Cetatea cunoaşte un permanent du-te-vino de oşti, căpetenii (inclusiv sultanul), de suite militare sau nobiliare şi de solii străine; tot aici s-au refugiat diferite căpetenii nobiliare filoturce.	Cetatea cunoaşte un permanent du-te-vino de oşti , căpetenii( inclusiv sultanul ),de suite militare sau nobiliare şi de solii străine;tot aici s-au refugiat diferite căpetenii nobiliare filoturce.
În 53 î.Hr. Crassus a lansat o invazie a Imperiului Parthian (succesor al Imperiului Persan).	În 53 î.Hr. Crassus a lansat o invazie a Imperiului Parthian (succesor al Imperiului Persan.)

Stilul ştiinţific

• Pentru unităţi de măsură folosiţi întotdeauna unităţile din SI. Nu este necesar să convertiţi unităţile de măsură în unităţi imperiale nici măcar cu titlu informativ, afară de cazul că valorile imperiale ale măsurătorilor respective au vreo importanţă anume în context. Motivul este că prea puţini vorbitori de română sunt mai familiarizaţi cu unităţile imperiale decât cu cele din SI, deci nu are rost să aglomeraţi articolul cu date inutile. Dacă traduceţi articole din engleză în care se folosesc unităţi imperiale, folosiţi această pagină de conversii pentru a le traduce în unităţi SI. În cazul temperaturii, este recomandat să folosiţi totuşi scara Celsius, consacrată în ţara noastră.
• Pentru compuşi chimici folosiţi întotdeauna formula chimică a compusului, în afară de titlul articolului şi prima frază de prezentare, unde este recomandată listarea tuturor numelor sub care este cunoscut compusul (vezi şi exemplul de mai sus cu hidroxidul de sodiu).
• Pentru grupele elementelor din tabelul lui Mendeleev, sper să vină cineva cu cunoştinţe de chimie să facă o recomandare (ex: să editeze acest paragraf). În varianta engleză a acestei pagini se recomandă folosirea terminologiei „noi” (notaţie cu cifre arabe, „Grupa 4”) în loc de cea veche (cu numere romane, „Grupa IV”), însă aceasta recomandare trebuie verificata.

Citate

În interiorul articolelor pot fi introduse citate relevante, atât folosind formate specializate cum ar fi Format:Citatgh, cât şi prin inserarea textului între ghilimele duble („ ”).

Vezi şi Metapedia:Citarea surselor

Legături interne

Este încurajată folosirea aşa-numitelor „legături interne” către alte articole, cum ar fi [[România]] pentru a trimite cititorul la articolul România. Folosiţi astfel de legături cu judecată, la termenii şi cuvintele ale căror articole merită citite pentru înţelegerea articolului în cauză. Totuşi nu exageraţi, nu creaţi legături pentru absolut fiecare apariţie a unui acelaşi termen. În general se recomandă ca legătura să apară doar la prima folosire a unui termen, însă în cazul unui articol lung puteţi să faceţi mai multe legături pentru un acelaşi termen care apare la distanţe considerabile. Ca de obicei, folosiţi-vă judecata pentru a face articolul clar şi uşor de folosit fără a-l aglomera inutil.

Legăturile care respectă convenţiile pentru denumiri au cele mai mari şanse să devină valide, şi în plus ajută editorii să creeze articole cu nume valide dacă articolul nu există deja.

Este încurajată şi folosirea legăturilor cu nume schimbat dacă aceasta face textul mai fluent:

Încercaţi să respectaţi [[Metapedia:Convenţii pentru denumiri|convenţiile pentru denumiri]].

în loc de

Încercaţi să respectaţi regulile listate la pagina [[Metapedia:Convenţii pentru denumiri]].

Astfel de legături sunt încurajate numai dacă forma vizibilă a legăturii sugerează conţinutul paginii la care se face referire fără a fi nevoie ca aceasta să fie vizitată - şi aici scopul este uşurinţa de folosire, chiar dacă în defavoarea formei.

Încercaţi să creaţi legături corecte. Dacă aţi creat o legătură iar articolul pare să nu existe, verificaţi executând o căutare - e posibil ca articolul să existe, dar să aibă un titlu diferit.

Referinţe informative

De multe ori este necesară crearea unor referinţe informative în afara textului articolului. De obicei sunt preferate formele

Vezi şi limba engleză, limba română

pentru liste scurte, sau creaţi o secţiune separată intitulată Alte legături pentru liste mai consistente, de obicei la sfârşitul articolului (pentru un exemplu vezi ultima secţiune a acestui articol).

Legăturile externe

Pentru detalii vezi Metapedia:Legături externe.

Wikipedia nu este o colecţie de link-uri, şi de aceea nu încurajăm articolele care conţin numai link-uri externe. Cu toate acestea, link-urile către site-uri care conţin informaţii mai detaliate asupra subiectului sunt binevenite, cu atât mai mult dacă site-ul respectiv a fost o sursă consistentă de date pentru articolul în cauză.

Pentru posibilităţile de formatare a link-urilor externe vezi Metapedia:Cum să editezi o pagină. Forma preferată de link este cea în care adresa efectivă este ascunsă şi înlocuită de un text explicativ.

Imagini

Folosirea de imagini (fotografii, hărţi, diagrame, etc.) este binevenită atunci când aduce informaţie relevantă în articol. Adesea o imagine este mai valoroasă decât o descriere, oricât de minuţioasă ar fi aceasta din urmă. Îndrumările de mai jos se referă la plasarea de imagini în articole. Despre partea tehnică a folosirii imaginilor în articole, a se vedea Metapedia:Imagini. Despre aspectul legal, a se vedea Metapedia:Drepturi de autor.

Aranjare logică. În primul rând trebuie precizat că aspectul grafic al unui articol depinde foarte mult de diverşi parametri: lăţimea ferestrei în care se afişează pagina de internet, mărimea fontului, tipul de browser, etc., care sunt foarte diferiţi de la un calculator la altul şi de la un utilizator la altul. Astfel, chiar dacă aranjăm un articol să apară superb în anumite condiţii de vizualizare, în alte condiţii el poate să devină chiar greu de citit. Ca atare, se recomandă ca în aranjarea imaginilor să se ţină mai mult cont de legătura logică dintre imagini şi text, şi mai puţin de partea estetică.

Unde pun imaginea? Atunci când o imagine se referă la o anumit fragment din articol, ea trebuie plasată pe cât posibil lângă acel paragraf (în textul sursă se va pune de exemplu codul [[imagine:Wiki.png|...]] înainte de paragraf). Când anumite imagini sunt introduse în articol numai pentru că au legătură cu subiectul general al acestuia şi nu cu un paragraf anume, atunci se recomandă plasarea lor la sfârşitul articolului, într-o galerie de imagini. Când numărul imaginilor care se referă la un paragraf este mare se recomandă crearea unei galerii sub acel paragraf.

Dreapta? Stânga? Întrucât titlurile de secţiuni sunt aliniate întotdeauna la stânga, imaginile puse pe stânga tind să împiedice cititul. Se recomandă în măsura posibilului plasarea tuturor imaginilor pe partea dreaptă. În plus, când există imagini pe ambele părţi ale unui paragraf, uneori spaţiul care rămâne la mijloc pentru text este prea mic. De asemenea, în funcţie de navigatoare, textul poate să nu se „aşeze” în jurul pozelor, apărând astfel spaţii goale inestetice. Există totuşi o excepţie, valabilă în general pentru portrete, când se recomandă aşezarea imaginilor în stânga, şi anume atunci când personajul priveşte înspre dreapta; dacă imaginea ar fi plasată în dreapta, atunci personajul ar privi „în afara” articolului.

Dimensiune. Imaginile mari vor fi afişate în articol la o dimensiune redusă, astfel încât să nu ocupe prea mult din pagină. Cititorii care doresc să vadă imaginea la dimensiunea originală pot apăsa pe imagine.

Test. Este recomandat ca atunci când au fost introduse sau mutate imagini într-un articol sau când au fost făcute modificări majore în textul acestuia, aspectul paginii să fie verificat. Aceasta se poate face prin lărgirea ferestrei browserului până la lăţimea maximă şi apoi prin îngustarea ei până la aproximativ jumătate din lăţimea monitorului. Dacă la aceste extreme textul curge normal şi poate fi citit comod atunci aranjarea imaginilor este acceptabilă.

Legături externe

• Ioana Vintilă-Rădulescu, „Ce e nou în DOOM2”