1995

1995 (MCMXCV) a fost un an al calendarului gregorian.

Evenimente

Ianuarie

• 1 ianuarie: Austria, Finlanda şi Suedia intră în Uniunea Europeană.
• 4 ianuarie: Radio Kossuth organizează dezbaterea pe tema „Modul în care organizaţiile politice pot influenţa sfera de acţiune a autoguvernării din Ardeal".
• 7 ianuarie: Marko Bela prezintă la Cluj-Napoca „Programul de autonomie al UDMR", document care probează atentatul la integritatea statului român.
• 13 ianuarie: Marko Bela propune înfiinţarea unui Consiliu Naţional pentru autodeterminarea teritorială a etniei maghiare din România, scopul fiind reînfiinţarea regiunii autonome maghiare pe teritoriul judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş.
• 14 ianuarie: La Sfântul Gheorghe se constituie Consiliul primarilor şi consilierilor UDMR, avându-l ca preşedinte pe Santha Pal Vilmos. Consiliul primarilor şi consilierilor UDMR urma să se supună unui Consiliu al Reprezentantilor UDMR, numit şi Parlamentului Maghiarilor din România. UDMR face vădită dorinţa şi voinţa sa de a realcătui Regiunea Autonomă Maghiară (1952-1968) şi de a se sustrage autorităţii legislative a României, Parlamentul. Preşedintele Santha Pal Vilmos a afirmat în presă că titlul corect al Consiliului pe care îl conduce este Consiliul Naţional maghiar pentru Autodeterminare, scopul fiind obţinerea autonomiei maghiarilor din România. Refacerea Regiunii Autonome Maghiare (1952-1968) este în continuare obiectivul central al nostalgicilor UDMR.
• 18 ianuarie: La 5 ani de la aniversarea UDMR, la Cluj Napoca a fost lansat programul de autonomie al UDMR, document care contravine articolului 1 din Constituţia României.
• 20 ianuarie : Un Comunicat PUNR cere scoaterea UDMR în afara legii, în urma unui referendum naţional.
• 30 ianuarie: După lungi dispute în presă şi în Parlament, CDR adoptă un comunicat în care învinuieşte Puterea de la Bucureşti pentru „divergenţele cu privire la statul naţional unitar, autonomia comunitară pe criterii etnice şi autonomia regională". Comunicatul CDR este calificat de „Jurnalul Naţional" din 1 februarie 1995 „act de înaltă trădare".
• 31 ianuarie: La Strasbourg, în fata Consiliului Europei, senatorul UDMR György Frunda denunţă „intoleranţa, xenofobia, antimaghiarismul şi antisemitismul" partidelor (PUNR, PRM, PSM), cerând ajutor Europei pentru „umilita" populaţie maghiară din România. Poziţia de victimă a politicianului ungur, veche de două secole, e repetată de UDMR în 1995.

Februarie

• 4 februarie: Se dezveleste la Odorhei statuia lui Orban Balas, cu recuzita de rigoare: imn unguresc, steaguri unguresti şi discursuri antiromâneşti, în prezenţa consilierului Traian Chebeleu, reprezentantul Preşedinţiei României, ceea ce arată o slabă conştiinţă a suveranităţii româneşti la instituţia cheie a României. Urmează un scandal politic fără efect. UDMR prosperă.
• 11 februarie: Într-un interviu acordat postului de radio România Actualităţi, Traian Chebeleu, purtător de cuvânt al Presedintelui, subliniază că autonomia etnică maghiară vizează detaşarea unei părţi din teritoriul României. Declaraţiile survin în urma unei expuneri a lui Marko Bela la Londra, în cadrul căreia a susţinut ca statul-naţiune nu poate asigura garantarea drepturilor minorităţilor naţionale.
• 13 februarie: Moţiunea iniţiată de deputatul Petre Ţurlea în vederea condamnării politicii UDMR a întrunit 165 de voturi pentru şi doar 23 contra. Senatul dă si el o Declaraţie de respingere a opiniilor preşedintelui UDMR, Marko Bela, la Londra, îndreptate împotriva Statului Român.
• 14 februarie: Jimmy Carter, fostul preşedinte al SUA, invită la Atlanta reprezentanţii UDMR şi oficialităţi guvernamentale române pentru o „mediere", terminată în coadă de peşte. UDMR propune rezolvarea autodeterminării în România după model finlandez.
• 22 februarie: Cunoscuta actriţă Adam Erzsebet, membră a cenaclului „Totuşi iubirea" al lui Adrian Păunescu, afirmă că este persecutată de către unii intelectuali maghiari pentru colaborarea sa cu marele poet român şi cu românii în general.
• 24 februarie: La Sfântu Gheorghe UDMR pune bazele „Consiliului în domeniul administraţiei locale", ca organ suprem al consilierilor, primarilor şi viceprimarilor aleşi pe listele UDMR. Este un prim pas de scoatere a acestora de sub jurisdicţia românească. Se urmăreşte transformarea UDMR într-o supraorganizaţie de autoguvernare etnică şi transpunerea graduală a periculoasei utopii de autonomie teritorială pe criterii etnice.

Martie

• 8 martie: PRM se pronuntă pentru interzicerea manifestaţiilor UDMR pe data de 15 martie.
• 14 martie: Se înfiinţează Partidul Liber Democrat Maghiar din România, preşedinte profesorul Kiss Kalman, ca o alternativă a maghiarilor din România la UDMR.
• 15 martie: Gheorghe Funar, primarul Clujului, nu aprobă nici o manifestare ungurească în Cluj-Napoca.
• 23 martie: Senatul României adoptă Legea 75 prin care interzice arborarea drapelului sau intonarea imnului altui stat pe teritoriul României decât în condiţiile legii.

Aprilie

• 18 aprilie: În satul Balda, comuna Sărmaş, judeţul Mureş, indivizi neidentificaţi au distrus drapelul României arborat pe faţada şcolii generale din sat. Fapte asemănătoare au fost semnalate şi la grădiniţa de copii din Sărmaş.
• 21 aprilie: Exploratorul Teodor Gh. Negoiţă devine primul român care atinge Polul Nord, în cadrul unei expediţii ruse de cercetare.
• 21 aprilie : Într-o declaraţie publică, scriitorul Hajdu Gyozo afirmă că UDMR nu se ocupă de drepturile minorităţii maghiare, ci de fărâmiţarea României prin desprinderea Transilvaniei de trupul ţării şi declararea ei ca stat independent sau alipirea la Ungaria.
• 29 aprilie: UDMR încearcă înregimentarea ceangăilor, dar întrunirea de la Cleja eşuează şi românii catolici (aşa zişii ceangăi) ard cărţile ungureşti şi cântă cântece patriotice româneşti, alungând reprezentanţii UDMR şi musafirii neinvitaţi de la Budapesta.

Mai

• 5 mai: Ungaria cere României aplicarea Recomandării 1201, dar nu este de acord cu aplicarea acesteia acasă la ea.
• 7 mai: Jacques Chirac este ales preşedinte al Franţei. Va începe mandatul pe 17 mai.
• 17 mai: Pentru prima dată, un român, Constantin Lăcătuşu a reuşit să ajungă pe cel mai înalt vârf al lumii, Everest (8 848 m.).
• 10 mai: Într-un turneu de 10 zile în America la invitatia Fundaţiei Ungare pentru Drepturile Omului, Laszlo Tokes a imputat SUA că nu este destul de severă cu România, întrucât aceasta nu respectă drepturile minorităţilor.
• 26-28 mai: La Congresul al IV-lea al UDMR (Cluj-Napoca) se arborează drapelul Ungariei şi se cântă imnul naţional al Ungariei, conduită separatistă, care provoacă reacţii de condamnare în Parlamentul României, chiar şi printre susţinătorii UDMR. Laszlo Tokes propune înlocuirea termenului de minoritate naţională cu cel de comunitate naţională autonomă. Congresul al IV-lea al UDMR adoptă un nou Program şi un nou Statut, prin care îşi propune validarea legislativă a diferitelor forme de autonomie, inclusiv teritorială.

Iunie

• 1 iunie: Episcopia romano-catolică din Iaşi publică o Declaraţie prin care condamnă tentativa de înregimentare a românilor catolici (aşa zişii ceangăi) în UDMR.
• 10 iunie: În Ungaria, se manifestă opiniile critice la Tratatul Ungariei cu Slovacia, pe motiv că Ungaria ar renunţa astfel la posibilitatea modificării frontierelor.
• 15 iunie: Primul-ministru al Ungariei, Gyula Horn, a telefonat, la intervenţia UDMR, preşedintelui României, Ion Iliescu, amestecându-se în treburile interne ale statului român, prin cererea de modificare a Legii Învăţământului din România, care urma să fie promulgată.
• 17 iunie: Kincses Elod, căruia i s-a întocmit dosar penal pentru evenimentele din martie 1990, autoexilat la Budapesta, îşi exprimă dorinţa de a reveni la Târgu-Mureş.
• 18 iunie: Camera Deputaţilor adoptă Legea privind ratificarea Convenţiei cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995.
• 20 iunie: A murit Emil Cioran, filosof şi scriitor român stabilit în Franţa (n. 1911)

Iulie

• 3 iulie: Uniunea Vatra Românească protestează printr-un comunicat împotriva acţiunilor iredentiste ale UDMR care preconizează autonomia şi autodeterminarea. PRM de asemenea califică acţiunile UDMR drept teroriste şi antiromâneşti.
• 4 iulie: În şedinţa Consiliului Reprezentanţilor UDMR au fost lansate chemări la nesupunere civică.
• 5 iulie: În săptămânalul „Hungarian Sunday" din 28 mai 1995 din Ungaria a apărut o dezbatere pe tema independenţei Ardealului. A fost criticat guvernul Ungariei pentru că nu are o perspectivă dură asupra “Transilvaniei maghiare”.
• 6 iulie: „Eroul-martir" al UDMR, Kincses Elod se întoarce „din exil" la Târgu Mureş. Momentul a fost amplu mediatizat de echipa DUNA TV. El fugise din România imediat după evenimentele din martie 1990, în care a fost puternic implicat.
• 10 iulie: Deputatul Otto von Habsburg initiază la Strasbourg „Rezoluţia asupra protecţiei drepturilor minorităţilor şi a drepturilor omului în România".
• 13 iulie: Republica Moldova şi Albania devin cel de-al 35-lea şi 36-lea stat membru al Consiliului Europei.
• 13 iulie: La intervenţia UDMR şi a Budapestei, Parlamentul European adoptă o Rezoluţie asupra protecţiei drepturilor minorităţilor naţionale şi a drepturilor omului în România, îndreptată împotriva Legii Învăţământului, iniţiată de Otto de Habsburg, cu toate că s-a dovedit, tot atunci, că semnatarii Rezoluţiei nu cunosteau Legea Învătământului din România. Forţele politice românesti de orientare naţională (în primul rând PUNR şi PRM) reacţionează vehement. Camera Deputaţilor trimite un protest preşedintelui Parlamentului European.
• 18 iulie: UDMR contestă Legea Învăţământului la Curtea Constituţională, dar plângerea este respinsă ca nefondată.
• 24 iulie: Legea Învăţământului este promulgată de Preşedintele României, Ion Iliescu, într-o formă care a stârnit mari nemulţumiri pentru UDMR.

August

• 11 august: UDMR a instituit un „Comitet de criză" contra Legii Învăţământului din România care a programat acte de „nesupunere civică" împotriva acestei legi. Filiala Covasna a UDMR a scos circa 100 de elevi în parcul central din Sf. Gheorghe, unde s-au înfăţişat ca protestatari senatorul Kozsokar Gabor, deputatul Zsigmund Laszlo, presedintele UDMR Covasna, Puskas Balint, si presedintele Consiliului Judetean Covasna, Orban Arpad. Manifestatia a fost împrăstiată de o ploaie torentială.
• 31 august: Se descoperă documentul intitulat „Planul Habsburg al Cavalerilor de la Malta", care vorbeşte despre realizarea unei Confederaţii dunărene prin desprinderea unor zone după modelul Ungariei Mari.

Septembrie

• 1 septembrie: Armata germană a efectuat prima sa misiune de luptă de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, angajând în Bosnia bombardamente de tip "Tornado".
• 29 septembrie: Eva Maria Barki, cunoscută pentru ideile sale de federalizare a României afirmă că „doctrina militară română prevede intervenţia armatei în cazurile în care minorităţile participă la acţiuni care tulbură liniştea publică."

Octombrie

• 31 octombrie: Laszlo Tökes îi trimite o scrisoare lui Ion Iliescu şi Arpad Göncz, preşedintele Ungariei, în care îsi exprimă dorinţa ca „şi comunitatea naţională maghiară din România să-şi ia partea ei constructivă în procesul de normalizare a relaţiilor interstatale româno-maghiare". Motivarea scrisorii este formulată în termeni jignitori la adresa Poporului Român.

Noiembrie

• 1 noiembrie : Într-o conferinţă de presă de la Geneva, presedintele de onoare al UDMR, Laszlo Tokes, se plânge din nou Europei de „discriminările" la care este supusă minoritatea maghiară din România, despre purificarea etnică pe care ar practica-o Statul Român prin „stabilirea în secuime a armatei şi a altor populaţii".
• 8 noiembrie: Preşedintele României, Ion Iliescu, l-a acuzat pe Laszlo Tokes de extremism şi lipsă de credibilitate. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Traian Chebeleu, a remis Agenţiei Reuter un comunicat în care se afirmă că în ultimii ani Tokes a promovat o atitudine antiromânească, răspândind minciuni referitoare despre aşa-zisa situaţie disperată a etnicilor maghiari şi aşa-numita politică de asimilare şi epurare etnică.
• 11 noiembrie: A decedat politicianul român Corneliu Coposu, preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc, senator, fost deţinut politic (n. 1914).

Decembrie

• 12 decembrie: Katona Adam solicită în ziarele „Szabadsag" şi „Erdely Naplo" din Cluj că „toţi cei care candidează la diferite funcţii în UDMR ar trebui să provină din rândul acelora care pot să probeze puritatea obârşiei lor etnice, să nu se fi căsătorit cu persoane de altă origine etnică şi să fi urmat numai şcoli în limba maghiară". Cererea lui Katona declanşează un scandal imens chiar în UDMR.