Macedonia

De la Metapedia

Salt la: navigare, căutare
Steagul FRI Macedoniei

Macedonia este o ţară cu suprafaţa de 25.713 kmp fiind situată în sudul Europei în Peninsula Balcanică. Se învecinează la nord cu Serbia şi Kosovo, la est cu Bulgaria, la sud cu Grecia, şi la vest cu Albania. Capitala este la Scopje, iar ca principale oraşe sunt: Tetovo, Bitola, Kumanovo, Ohrid. După ce şi-a declarat independenţa faţă de Iugoslavia în 1991 şi-a luat numele de Republica Macedonia. Din cauza diputelor asupra numelui cu Grecia, în aprilie 1993 Naţiunile Unite a admis temporar până la rezolvarea diferendului să se numească Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Din punct de vedere etnic macedonenii de azi reprezintă o mixtură etnică şi culturală ce a început cu secolul al VI-lea odată cu aşezarea în zonă, a diferitelor triburi de origine slavă care în cele din urmă au câştigat supremaţia. Limba macedoneană face parte din grupul limbilor slave de sud.

Cuprins

Geografie

Din punct de vedere geografic este o ţară cu un teritoriu dominat de munţi. În vest se află o prelungire a lanţului muntos a Alpilor Dinarici, iar în est Munţii Sârbo-Macedoneni. Cea mai mare înălţime este Muntele Golem Karab de 2.764 m aflat la graniţa cu Albania, în nord-vestul ţării. Cea mai mare parte a apelor curgătorare se varsă în sud-est în Marea Egee prin râul Vardar, iar un alt procent mai mic se varsă în lacul Dojran şi în Marea Egee prin râurile Strumica şi Struma. Râurile din nord-vest se varsă prin râul Crni Drim în Marea Adriatică. Macedonia are o climă de tranziţie, de la cea mediteraneană la cea continentală, în care verile sunt calde şi uscate, iar iernile sunt moderate.

Istorie

Teritoriul Macedoniei antice era locuit în timpul primului mileniu î.Hr. de o populaţie amestecată printre care şi triburi ale tracilor, ilirilor, celţilor şi grecilor [1]. Aşezaţi între seminţiile greceşti şi cele traco-illirice, macedonenii alcătuiau un popor aparte[2].

Primul rege al statului macedonean a fost Alexandru I (495–450 î.e.n.). Deşi în urma invaziei perşilor a devenit vasal al acestora a reuşit să-şi redobândească independenţa. Deoarece a stabilit relaţii bune cu grecii a fost denumit amicul grecilor. Regele Archelaos (413–399 î.e.n.) a consolidat statul macedonean construind cetăţi şi drumuri pietruite, reorganizează armata şi îmbunătăţeşte circulaţia monetară.

Regele macedonean Filip al II-lea (359 î.Hr.-336 î.Hr.) cucereşte Grecia (338î.Hr.) şi unifică oraşele stat greceşti şi Macedonia într-un imperiu. După asasinarea lui Filip, la conducere vine fiul acestuia Alexandru cel Mare (336 î.Hr.-323 î. Hr.) care a continuat politica tatălui său de cuceriri realizând un vast imperiu ce se întindea din Egipt, peste Persia până în nord-estul Indiei. După moartea lui Alexandru deoarece nu a existat un successor clar au început luptele pentru putere, iar imperiul a fost împărţit în mici regate.

În anul 148 î. Hr. regatul macedonean este cucerit de romani şi devine provincie romană, iar după 395 după divizarea Imperiului Roman a devenit provincie a Imperiului Bizantin. În secolele VI-VII, pe teitoriul Macedoniei se aşează triburile slave meridionale. În secolul al IX-lea este adoptat creştinismul de rit bizantin. De asemenea în regiune îşi fac apariţia triburile de prădători: goţi, huni, slavi, bulgari, şi turci. Până în secolul al XIV-lea, Macedonia va fi disputată de Bizanţ, de ţaratul Bulgar şi de Regatul Sârb. Între 1371-1912 face parte din Imperiul Otoman. Împotriva ocupaţiei are loc o răscoală antiotomană (1903) din vialetul Monastir, zonă cu mulţi aromâni, care este însă reprimată crud de turci. Ulterior teritoriul macedonean este disputat de Grecia, Bulgaria, Serbia şi urmare a războaielor balcanice, va fi împărţit între Grecia, Bulgaria şi Serbia (1913).

În momentul în care Puterile Axei au împărţit Macedonia în 1941, cea mai mare parte a teritoriului a fost acordat Bulgariei. După cel de-al doilea război mondial redevine republică în cadrul Iugoslaviei în 1946. Căderea regimurilor comuniste din estul Europei, separarea Croaţiei şi Sloveniei faţă de Iugoslavia a creat cadrul declarării independenţei Macedoniei faţă de Iugoslavia. Relaţia tensionată cu Grecia care are şi ea o regiune denumită Macedonia a fost rezolvată temporar prin folosirea numelui de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, denumire sub care a şi devenit membră a ONU în 1993.

Organizarea politico-administrativă

Harta Macedoniei
Stema Macedoniei

Macedonia este organizată sub forma a 8 regiuni ce au scop legislativ şi statistic.

Regiunea
Skopje
Pelagonia
Polog
Estică
Sud-estică
Nord-estică
Sud-vestică
Vardar


Note

  1. Encyclopædia Britannica 2007
  2. Hanga Vladimir - Alexandru cel Mare

Legături externe

ru:Республика Македония

Unelte personale