Cronologia Mişcării Legionare

De la Metapedia

Salt la: navigare, căutare

Anul 1899 Septembrie 13 Naşterea Căpitanului.

Anul 1902 Iulie 5 Naşterea lui Ion I. Moţa.

Anul 1912 Căpitanul – elev la Liceul Militar de la Mănăstirea Dealului.

Anul 1916 August 18 Căpitanul pleacă de acasă după tatăl său, pe front, unde participă ca voluntar. Septembrie 20 Căpitanul îşi ajută tatăl rănit pe front, deasupra Sovatei, pe muntele Ceres-Domu.

Anul 1917 Septembrie 1 Căpitanul intră în Şcoala Militară de Infanterie de la Botoşani.

Anul 1918 Iulie 17 Căpitanul termină Şcoala Militară ca elev plutonier.

Anul 1919 Martie Căpitanul, ca elev de liceu, convoacă pe camarazii săi de şcoală în Pădurea Dobrina şi hotărăşte ca să se opună cu arma în mână contra unei invazii bolşevice. Căpitanul înfiinţează societatea culturală – naţională a elevilor liceului din Huşi, cu numele: Mihail Kogălniceanu. August 30 Apare ziarul Conştiinţa – An I. Nr. 1. – cu primul manifest antibolşevic al lui Constantin Pancu. Septembrie Căpitanul îşi trece examenul de bacalaureat la Huşi. Octombrie 15 Căpitanul este numit pedagog la Şcoala de Arte şi Meserii din Iaşi (funcţionează în acest post până la 1 Septembrie 1920). Octombrie Căpitanul se afiliază grupului naţionalist studenţesc condus de Nellu Ionescu, participând la primele lupte studenţeşti. Octombrie Căpitanul se înrolează în Garda Conştiinţei Naţionale, de sub conducerea muncitorului Constantin Pancu. Căpitanul vorbeşte pentru prima dată în faţa mulţimii, în cadrul Gărzii Conştiinţei Naţionale, la Iaşi.

Anul 1920 Februarie Căpitanul împreună cu Constantin Pancu, începe organizarea muncitorilor, în sindicate naţionale. Februarie 9 Constantin Pancu publică în ziarul Conştiinţa organul Gărzii Conştiinţei Naţionale – Crezul socialismului naţional creştin. Februarie 11/12 Căpitanul, împreună cu Constantin Pancu, în fruntea Gărzii Conştiinţei Naţionale, ocupă din mâna comuniştilor Regia M. S. deasupra căreia arborează drapelul tricolor, zădărnicind greva pusă la cale de aceştia Martie – început Căpitanul şi Constantin Pancu, în fruntea manifestanţilor, smulge steagurile roşii şi arborează drapelele naţionale la gară, depou şi pe atelierele CFR Nicolina Iaşi, de unde Căpitanul vorbeşte mulţimii. Septembrie 4/6. Căpitanul ia parte la primul congres studenţesc de după război, ţinut la Cluj, în sala Teatrului Naţional. Congresul admite moţiunea propusă de Căpitan: oprirea intrării studenţilor evrei în centrele studenţeşti. Toamna Căpitanul, împreună cu studentul Vladimir Frimu, împiedică redeschiderea Universităţii din Iaşi, fără slujbă religioasă. După trei zile, datorită acţiunii sale, cursurile universitare încep cu oficierea serviciului divin. Căpitanul este ales preşedinte al Cercului Studenţesc Ştefan Vodă Iaşi.

Anul 1921 Primăvara Grupul studenţilor naţionalişti, sub conducerea Căpitanului, zădărniceşte o grevă a studenţilor comunişti, interzicând greviştilor intrarea la masă. Căpitanul, în fruntea studenţilor naţionalişti, continuă lupta împotriva comuniştilor, reuşind să schimbe uniformele comuniste de la Universitate, prin arderea şepcilor. Căpitanul duce lupta împotriva presei iudeo-comuniste, distrugând redacţiile şi tipografiile ziarelor Lumea şi Opinia. Mai Căpitanul este eliminat pentru totdeauna din Universitate de către Senatul Universitar. Iunie 6 Consiliul Facultăţii de Drept Iaşi nu recunoaşte eliminarea Căpitanului pronunţată de către Senat, a cărui hotărâre o consideră ca neavenită. Iunie 11 Consiliul Facultăţii de Drept îşi menţine hotărârea de la 6 iunie şi dă dreptul Căpitanului să se înscrie la examenele de sfârşit de an. Toamna Căpitanul este ales preşedinte al Societăţii studenţilor în Drept de la Iaşi. În cadrul societăţii studenţilor în Drept, Căpitanul începe o intensă activitate prin conferinţe, lucrări şi referate, având ca temă principală: Problema jidănească în lumina ştiinţei.

Anul 1922 Căpitanul îşi precizează rostul vieţii şi al generaţiei sale care este acela de a lupta pentru neamul nostru primejduit în existenţa sa. Primăvara Căpitanul organizează, cu societatea studenţilor în Drept, o vizită la Cernăuţi, pentru împărtăşirea noii credinţe de luptă şi strângerea legăturii sufleteşti bazată pe dorul şi visul comun de a ne vedea odată neamul trezit la conştiinţa demnităţii, puterii şi drepturilor lui de stăpân pe soarta şi pe Ţara sa. Cu acest prilej face cunoştinţă cu Tudose Popescu. Aprilie 1 Apare în Bucureşti revista bilunară Apărarea Naţională sub conducerea profesorilor A. C. Cuza şi N. C. Paulescu. Mai 20 În urma acţiunii Căpitanului, se desfiinţează centrul studenţesc – Iaşi – şi se înfiinţează în locul lui Asociaţia Studenţilor Creştini. Mai 27 Căpitanul fiind în prejma licenţei – în ajunul despărţirii sale de Universitate – stabileşte ca succesori la Drept, pe Sava Mărgineanu, iar la Asociaţia Studenţilor Creştini pe Ilie Gârneaţă. Căpitanul împreună cu 26 de camarazi, fac un jurământ concretizat în actul numit Angajament de onoare cu scopul de a continua lupta naţionalistă începută pe băncile Universităţii. Iunie 22 Căpitanul îşi trece examenele de licenţă, la Facultatea de Drept din Iaşi. Vara Grupul studenţilor ieşeni duce o luptă – protest împotriva trupei jidoveşti Kanapof – care juca piese de teatru idiş – urmărind-o în toate oraşele moldovene şi zădărnicindu-i spectacolele. Septembrie Căpitanul pleacă în Germania, pentru a-şi continua studiile de economie politică la Universitatea din Berlin. Toamna Căpitanul aude – la Berlin – pentru prima dată numele lui Adolf Hitler şi victoria lui Mussolini (Marşul asupra Romei). Decembrie 3/4 Încep marile manifestaţii studenţeşti la Cluj, Iaşi, Cernăuţi şi Bucureşti. Un mare moment de iluminare colectivă – le defineşte Căpitanul. Decembrie 10 Delegaţii din toate centrele universitare ale ţării, adunaţi în congres la Bucureşti, fixează în zece puncte dezideratele socotite a forma esenţa luptei studenţeşti, în frunte cu Numerus Clausus, şi declară grevă generală până la realizarea lor. Valoarea acestei zile o caracterizează Căpitanul cu următoarele cuvinte: o întreagă tinerime românească a văzut lumina… Ea este ziua declarării războiului sfânt… Decembrie 23 Apare la Cluj ziarul săptămânal Dacia Nouă sub conducerea lui Ion I. Moţa, Suiagă, Mocanu, Iustin Ilieşu, Aron Păltineanu. Decembrie Căpitanul ia hotărârea de a se întoarce din Germania în Ţară: Pentru a lupta alături de vulcanica izbucnire a mişcării studenţeşti şi alături de camarazii mei.


Anul 1923 Ianuarie Ion Moţa începe publicarea Protocoalelor înţelepţilor Sionului în traducere românească, în ziarul Dacia Nouă, începând de la Nr. 2. Traducerea apare în volum, în cursul anului, la Orăştie, în tipografia Libertatea. Căpitanul, întors din Germania, are o primă consfătuire cu conducătorii studenţilor din Cernăuţi, cu care prilej modifică planul de luptă al studenţimii, în sensul transformării mişcării studenţeşti într-o mişcare naţională a românilor, încadrat într-o organizaţie sub o singură comandă. Ianuarie – Februarie Căpitanul întâmpină dificultăţi în realizarea noului său plan. (Rezerva conducătorilor studenţimii din Bucureşti). Februarie Căpitanul pleacă la Cluj în acelaşi scop, (de lămurire şi acţiune). Face cunoştinţă pentru prima data cu Ion Moţa. Capătă adeziunea lui Corneliu Georgescu, Isac Mocanu, Crâşmaru, Iustin Ilieşu, Căpitan Emil Siancu şi alţii. Căpitanul organizează marea adunare naţională de la Iaşi. Martie 4 În cadrul unei impunătoare manifestaţii naţionale, organizată de Căpitan, într-o desăvârşită ordine şi un mare entuziasm, are loc în Aula Universităţii din Iaşi, semnarea actului de înfiinţare a Ligii Apărării Naţionale Creştine. Au participat 42 de grupuri, cu delegaţi din toată ţara, având cu ele 42 de steaguri, care au fost sfinţite la Mitropolie. Profesorul A.C. Cuza, este proclamat preşedintele Ligii Apărării Naţionale Creştine. Căpitanul este însărcinat de către profesorul A. C. Cuza cu organizarea L.A.N.C. pe întreaga ţară. Martie Căpitanul continuă organizarea studenţimii şi L.A.N.C. Căpitanul lucrează regulamentul L.A.N.C.-ului în colaborare cu tatăl său, prof. Ion Zelea Codreanu şi prof. A. C. Cuza, care-l revede complet. A apărut sub numele de Călăuza bunului român. Martie 26 Parlamentul liberal modifică articolul 7 din Constituţie, acordând cetăţenie şi drepturi politice tuturor jidanilor aflători în România. Căpitanul spune următoarele despre acest act de trădare naţională: Partidul liberal şi ticăloasa adunare din 1923 au pus şi pecetluit piatra de mormânt peste viitorul acestui neam. Martie 27 Senatul votează modificarea Constituţiei. Martie 28 Proclamarea noii Constituţii. Căpitanul lansează un manifest către ieşeni, chemându-i la o întrunire de protestare împotriva modificării Constituţiei. Martie Căpitanul organizează manifestaţii de protest împotriva schimbării Constituţiei, care au loc în 14 puncte ale oraşului. Martie 29 Prima arestare a Căpitanului. Căpitanul este arestat, ca autor al manifestului, pentru prima oară în viaţa sa. A fost deţinut o săptămână la penitenciarul din strada Păcurari Iaşi, numit Poarta Verde. Aprilie 6 Căpitanul este eliberat din închisoarea Poarta Verde. Pleacă la Huşi. Primăvara Ion I. Moţa este ales preşedinte al Centrului Studenţesc Petru Maior din Cluj. Ion I. Moţa este eliminat din toate universităţile, pentru ţinuta sa dârză. Mai Căpitanul ocupa Universitatea din Iaşi, zădărnicind deschiderea ei de către armată. August 22/25 Are loc la Iaşi primul congres al conducătorilor mişcării studenţeşti. Deşi interzis de guvern, congresul se ţine în prima zi în Aula Facultăţii de Drept din Iaşi. Prezidează Căpitanul. August 23 A doua zi a congresului se ţine la Mănăstirea Cetăţuia, sub preşedinţia lui Ion I. Moţa. August 24 A treia zi congresul continuă într-o pădurice din Dealul Galatei. August 25 A patra zi congresul îşi încheie lucrările în casele Dnei Ghica din Iaşi, Strada Carol. Hotărârile congresului: Ziua de 10 Decembrie este proclamata sărbătoare naţională a studenţimii române; se decide continuarea luptei; se alege un comitet de cinci care să dirijeze întreaga acţiune a mişcării studenţeşti compus din: Ion I. Moţa, Tudose Popescu, Ilie Gârneaţă, Simionescu şi Căpitanul; s-a stabilit oficial noua orientare a studenţimii: lupta împotriva partidelor politice şi sprijinirea L.A.N.C.-ului. Septembrie 17 Ţinerea congresului L.A.N.C la Câmpulung (Bucovina), organizat de Căpitan. Căpitanul în audienţa la Primul Ministru, Ionel Brătianu, cu delegaţia ţăranilor bucovineni de la Câmpulung. Doctorul Cătălin, şeful delegaţiei şi Valer Dănieleanu sunt arestaţi după audienţa de la Preşedinţia de Consiliu. Octombrie La Iaşi – în casa Butnaru, din strada Săvescu 12 – se adună: Căpitanul, Ion I. Moţa, Corneliu Georgescu, Vernichescu, Leonida Bandac, Radu Mironovici şi Tudose Popescu. Iau cu toţii hotărârea să pedepsească pe vinovaţii principali care au trădat interesele neamului la 26 Martie 1923, prin modificarea Constituţiei în favoarea jidanilor. Acesta este complotul studenţesc definit astfel de Căpitan: O încercare de răzbunare care să servească drept pildă veacurilor viitoare. Octombrie Căpitanul lasă studenţilor o scrisoare prin care le explică hotărârea luată şi îşi ia rămas bun, îndemnându-i să intre la cursuri, păstrând credinţa în victoria finală. După un an de grevă generală, studenţimea intră la cursuri, după îndemnul conducătorilor ei, hotărâţi să continue lupta singuri. Octombrie 8 Organizatorii complotului sunt arestaţi, prin trădare, la ora 9 seara în timp ce ţineau o consfătuire în casa lui Nicolae Dragoş din strada 13 septembrie 41 – Bucureşti. Se găseau, în acel moment, prezenţi următorii: Căpitanul, Ion I. Moţa, Corneliu Georgescu, Tudose Popescu, Radu Mironovici, Dragoş Nicolae şi Vernichescu. Ulterior au mai fost arestaţi: Profesorul Ion Zelea Codreanu, Leonida Bandac, Traian Breazu şi Dr. C. Dănulescu. Toţi au fost închişi la penitenciarul Văcăreşti. Octombrie Ilie Gârneaţă se predă de bună voie autorităţilor alături de ceilalţi arestaţi. Căpitanul demască în închisoare trădarea lui Vernichescu. Căpitanul lucrează, în timpul deţinerii sale la Văcăreşti, planul de organizare al tineretului – în vederea luptei naţionale. Planul cuprinde: organizarea centrelor studenţeşti, a flăcăilor de la sate şi a elevilor de liceu. Căpitanul a lucrat la acest plan din octombrie până la Crăciun. - Fiind pus la punct până în cele mai mici amănunte. Noiembrie 8 Căpitanul dă numele Sfântului Arhanghel Mihail organizaţiei tinereşti, al cărui plan l-a lucrat în închisoarea Văcăreşti. Decembrie Începe teroarea lui Manciu. Studenţii grav răniţi de poliţie. Studenta Silvia Teodorescu lovită şi insultată. De asemeni Mile Lefter.


Anul 1924 Martie 28 Ion Moţa pedepseşte pe trădătorul Vernichescu, în închisoarea Văcăreşti, trăgând asupra lui cu revolverul şi rănindu-l grav. Martie 29 Are loc la curtea cu juraţi – Ilfov, procesul Complotul Studenţesc. Martie 30 După o strălucită apărare reprezentată prin prof. Paulescu, Donca, Manea, Naum, Teodorescu etc., se dă sentinţa de achitare primită cu urale şi cântece de către publicul masat în sălile Tribunalului şi pe străzi. Aprilie Studenţii loviţi la Iaşi, Silvia Teodorescu şi Mile Lefter, cheamă în judecată pe Manciu. Căpitanul este provocat de poliţie pe străzile Iaşului, cu intenţia de a fi ucis în caz că va răspunde. Căpitanul expune fruntaşilor studenţimii ieşene planul său de viitor din care se desprinde, în esenţă, ideea educaţiei tineretului în spirit eroic. Mai 4 Ia fiinţă prima Frăţie de Cruce la Iaşi, sub conducerea lui Alex. Butnaru. Mai 6 Căpitanul inaugurează prima tabără de munca la Ungheni. Lucrul a început sub conducerea sa cu un grup de 26 studenţi şi cinci elevi ai primei Frăţii de Cruce din Iaşi, din care făceau parte Totu, Ambrozie, Spinţi etc. Mai 31 Căpitanul este arestat şi maltratat împreună cu cei 50 de studenţi cu care lucra la grădinăria din Iaşi, de către poliţia condusă de prefectul Manciu. Iunie Căpitanul profund zguduit de umilirile îndurate, se retrage la munte pe Rarău. Iunie 3 şi 5 Mari întruniri de protest împotriva prefectului Manciu au loc la Iaşi. Iunie (15?) Căpitanul coboară din munte la Iaşi, cu hotărârea de a răspunde dacă mai este provocat. Iulie Manciu e achitat în procesul Silviei Teodorescu şi Mile Lefter cu toate dovezile de vinovăţie. Judecătorul este avansat după puţin timp. August 10 Căpitanul se logodeşte la cărămidăria de la Ungheni cu Dra. Elena Ilinoiu, în mijlocul camarazilor şi a părinţilor. Septembrie Ancheta în afacerea Manciu. Manciu decorat, iar poliţiştii ce s-au dovedit energici, avansaţi. Septembrie 13 Căpitanul îşi sărbătoreşte în casa părintească, la Huşi, ziua numelui şi a naşterii. Împlineşte 25 ani. Septembrie 26 Începe procesul Moţa – Vlad la curtea cu juraţi – Ilfov- în cazul pedepsirii trădătorului Vernichescu. Căpitanul participă la dezbaterea procesului lui Ion Moţa, în Bucureşti. Septembrie 27 În zorii zilei justiţia aduce un verdict de achitare în procesul lui Ion Moţa, primit cu entuziasm în întreaga ţara. Septembrie Ion Moţa este numit şef al Frăţiilor de Cruce. Octombrie 25 Căpitanul trage asupra prefectului Manciu, în localul Judecătoriei Ocolului II Iaşi, în momentul când acesta a năvălit cu poliţiştii, asupra sa. Căpitanul este arestat şi întemniţat în lanţuri la Galata unde este ţinut timp de 13 zile la secret, în condiţiuni îngrozitoare. Octombrie 26 Văcăreştenii (Ion I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Tudose Popescu, Radu Mironovici) şi tatăl Căpitanului, prof. Ion Zelea Codreanu, au fost şi ei arestaţi şi închişi la Galata. Octombrie 27 Căpitanul este dus cu cătuşele de mâini, la Tribunal, pentru confirmarea mandatului de arestare. Noiembrie 29 Ion I. Moţa adresează din închisoarea Galata un memoriu regelui Ferdinand cerând sprijin şi scut pentru lupta naţională a studenţimii române. Decembrie Ion Sava scoate un timbru cu fotografia Căpitanului pe fond violet, la început având în spate o svastică, iar de jur împrejur scrise: Corneliu Z. Codreanu, eroul studenţimii. S-au răspândit în toată ţara. Decembrie 10 Sunt în toată ţara mari demonstraţii studenţeşti de solidarizare cu studenţii închişi la Galata. Guvernul intervine – sunt ciocniri sângeroase la Cluj. Universităţile se închid. Decembrie 13 (?) Ion I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Tudose Popescu şi Radu Mironovici se baricadează în celulă şi declară greva foamei, cerând eliberarea sau moartea. Decembrie 23 Primul proces după legea Mârzescu este al studentului Gh. Lefter, de la Galaţi, dat în judecată pentru că a lipit timbre cu fotografia Căpitanului. Decembrie 26 Grupul Văcăreştenilor, aflat în greva foamei, este transportat de la Galata la spital. Decembrie 31 Grupul Văcăreştenilor este eliberat după 11 zile de greva foamei.

Anul 1925 Ianuarie Căpitanului i se aduce la cunoştinţă că procesul Manciu a fost strămutat – din oficiu – la Focşani. Februarie Căpitanul este transportat cu vagonul dubă, la închisoarea din Focşani – în vederea judecării procesului său în cazul Manciu. Prof. Cuza, Pro-decan al Facultăţii de Drept este scos de la catedră. Se solidarizează: Decanul, marele prof. de drept civil, Alexandrescu, Matei Cantacuzino, apoi Leatris, Dragomirescu etc. Facultatea de Drept nu mai are profesori. Guvernul îi suspendă de la catedră. Martie Intensa activitate desfăşurată în toată ţara, în vederea procesului Căpitanului de la Focşani. Mii de broşuri şi manifeste sunt răspândite pretutindeni. Apar în broşură: Scrisori studenţeşti din închisoare scrise de Căpitan la Văcăreşti. În cursul lunii Martie s-au răspândit zeci de mii de manifeste tipărite de Cpt. Beleuţă la Cluj, de Ion Moţa la Orăştie şi de toate centrele universitare din ţară. Martie 14 Data procesului Căpitanului în cazul Manciu, la Focşani. În momentul când trebuia să se judece, s-a amânat din ordinul guvernului. Martie 14/16 Studenţimea şi românii din Focşani şi din împrejurimi, organizează mari manifestaţii de protest împotriva faptului că procesul Căpitanului a fost amânat din ordinul guvernului. Aprilie – Mai Căpitanul este transportat, noaptea, la Turnu-Severin, unde, între timp, fusese mutat procesul de către guvern. Mai 20 Încep dezbaterile, în procesul Căpitanului, la Tr. Severin, în sala Teatrului Naţional, intr-o atmosferă de nemaiîntâlnită însufleţire naţională şi în faţa unei imense mulţimi de spectatori şi apărători veniţi de pe tot cuprinsul ţării. Mai 26 În a şasea zi a procesului de la Tr. Severin, Curtea cu Juraţi pronunţă verdictul de achitare, primit de toată lumea cu un val de entuziasm. Mai 27 Căpitanul părăseşte oraşul Tr. Severin, luând drumul spre Iaşi. Este ovaţionat pretutindeni de mulţimea care-i ieşea în cale cu flori. Căpitanul, în drumul său de la proces, se opreşte în Bucureşti unde este primit şi aclamat de peste 50.000 de manifestanţi. Mai 28 Căpitanul soseşte la Iaşi. Este dus pe sus de mulţimea venită în întâmpinarea sa la gară. Iunie 14 Are loc la Focşani, într-un cadru de mare sărbătoare – la Crâng – cununia religioasă a Căpitanului cu Dra. Elena Ilinoiu. Au participat peste 100.000 de oameni. Iunie 25 Ion Moţa începe la Iaşi săparea temeliei Căminului Creştin Cultural. Vara Ion I. Moţa participă, alături de prof. A. C. Cuza şi C. Şumuleanu, la congresul antisemit mondial de la Budapesta, unde redactează statutele secţiei tineretului mondial antisemit. Iulie – August Ion Moţa este condamnat la o lună închisoare pentru manifestaţie anti – jidovească la Iaşi, ca răspuns la lovirea prof. A C. Cuza de către un jidan. Îşi face pedeapsa la Galata. August 10 Căpitanul botează la Ciorăşti, lângă Focşani – 100 de copii, care se născuseră în vremea nunţii sale, în judeţul Putna şi împrejurimi. August – Septembrie Căpitanul reîntors la Iaşi, continuă construirea Căminului. Septembrie 13 Căpitanul pune piatra fundamentală a Căminului Cultural Creştin, din Iaşi. Septembrie – Octombrie Căpitanul hotărăşte ca, împreună cu Ion Moţa, să–şi continue studiile în străinătate. Căpitanul pleacă cu soţia în Franţa – la Grenoble – pentru a-şi desăvârşi studiile. Este urmat de Ion Moţa după două săptămâni. Octombrie – Noiembrie – Decembrie Căpitanul şi Ion Moţa urmează cursurile universitare din Grenoble; Căpitanul pentru doctoratul economic, Moţa pentru licenţă.

Anul 1926 Aprilie – Mai Căpitanul se întoarce în ţară, din Franţa, pentru a lua parte la lupta electorală, în vederea alegerilor generale anunţate pentru luna Mai, de către noul guvern, al generalului Averescu. Mai Căpitanul activează în campania electorală în judeţele: Dorohoi, Câmpulung, Iaşi, Brăila, etc. Căpitanul, în urma intervenţiei profesorului Paulescu şi a generalului Macridescu, acceptă să–şi pună candidatura la Putna. Începe campania în Putna. Este arestat la Focşani şi eliberat după trei zile cu somaţia de a părăsi oraşul. Căpitanul în audienţă – protest, la ministrul de interne Octavian Goga. Căpitanul revine în Putna, dar este împiedicat în toate chipurile să–şi desfăşoare activitatea de propagandă. De aceea cade în alegeri. L.A.N.C. obţine în alegeri 120.000 de voturi. Căpitanul pleacă înapoi, în Franţa, pentru a–şi continua studiile. Iunie Ion Moţa îşi ia examenele de Licenţă la Grenoble cu mare succes. Revine în ţară. Iulie Nicolae Totu pedepseşte prin împuşcare pe jidanul Fallik la Cernăuţi. Iulie 30 Discursul profesorului A. C. Cuza în parlament care a dus la ruperea în două a L.A.N.C. – ului.


Anul 1927 Februarie Căpitanul îşi trece examenele primului an de doctorat la Grenoble. Mai (început) Căpitanul este chemat în ţară de Ion Moţa, în legătură cu ruperea Ligii. Mai 16 Căpitanul îşi trece – în sesiunea specială – examenele celui de – al doilea an de studii, luându-şi doctoratul economic. Mai 18 Căpitanul părăseşte Franţa întorcându-se în ţară. Căpitanul încearcă refacerea Ligii. Întâmpinând refuzul prof. A. C. Cuza, nu reuşeşte să realizeze împăcarea proiectată. Iunie 24 Căpitanul împreună cu ceilalţi Văcăreştenii ( Ion I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici ) înfiinţează la Iaşi – în strada Florilor, la ora 10 seara, prin ordinul de zi Nr. 1 LEGIUNEA ARHANGHELUL MIHAIL (denumită astfel după icoana Sf. Arhanghel Mihail aflătoare pe uşa din stânga a bisericii din închisoarea Văcăreşti, icoană pe care am avut-o protectoare în toate închisorile, în toate luptele noastre, în toate ceasurile noastre de suferinţă), (Pentru Legionari; pag. 305 Colecţia „Omul Nou” ). Ordinul de zi are următorul cuprins: Astăzi, Vineri, 24 Iunie 1927, ora 10 seara, se înfiinţează Legiunea Arhanghelul Mihail, sub comanda mea. Să vină în aceste rânduri cel ce crede nelimitat. Să rămână în afară cel ce are îndoieli. Fixez ca şef al gărzii de la Icoană pe Radu Mironovici. - Corneliu Zelea Codreanu Despre această clipă istorică scrie Căpitanul următoarele: Din primul moment am avut viziunea clară a victoriei finale şi mi-am asumat întreaga răspundere a conducerii. Dintru început s-au aflat în primele rânduri: Hristache Solomon, Alexandru Ventonic, Niculae Totu, Ion Banea, Ing. Clime, Ing. Blănaru, Victor Silaghi, Jan Bordeianu, Dumitru Ifrim, Andrei Ionescu, Mile Lefter, Spiru Peceli, Gh. Potolea, General Dr. Macridescu etc. Iunie 25 Căpitanul, însoţit de Văcăreşteni, îşi ia rămas bun de la prof. A. C. Cuza şi C. Şumuleanu, citindu-le fiecăruia câte o scrisoare explicativă, obţinând dezlegarea de jurămintele depuse. Iulie 7 Partidul liberal vine la putere. Iulie 10 La mănăstirea Neamţului are loc congresul conducătorilor Mişcării Studenţeşti. După un discurs de şase ore, Căpitanul reuşeşte să impună congresului punctul de vedere al Legiunii. Căpitanul trasează liniile spirituale ale noii vieţi legionare (credinţă în Dumnezeu, încredere în misiunea noastră, dragoste între noi şi cântecul ) şi ia hotărârea definitivă în faţa noului drum: acceptarea morţii. August 1 Apare revista bilunară Pământul Strămoşesc, organ al Legiunii Arhanghelul Mihail, sub conducerea Căpitanului, la Iaşi. Este tipărită în tipografia Libertăţii de la Orăştie. August 15 Apare numărul 2 al revistei Pământul Strămoşesc. În acest număr Căpitanul formulează cele dintâi norme etice de viaţă legionară. August 18 Ion Moţa îşi celebrează cununia religioasă cu Dra. Iridenta Z. Codreanu, sora Căpitanului, la Mănăstirea Neamţului. Septembrie 1 Începe bătălia hotărâtă de Căpitan pentru susţinerea reviste Pământul Strămoşesc. Octombrie 15 Bătălia de susţinere a revistei Pământul Strămoşesc se încheie cu un număr de 2586 abonamente. Apariţia revistei a fost asigurată pe un an întreg. Octombrie La Bucureşti ia fiinţă primul cuib legionar sub conducerea lui Andrei C. Ionescu, în urma însărcinării primite de la Căpitan. Fac parte de la început următorii: Andrei C. Ionescu, Iosif Dumitru; apoi Ion Belgea, Iordache Nicoară, Horia Sima, Stan Şerban, Iulian Stănescu şi alţii. Noiembrie 8 La Iaşi, de ziua Sf. Arhanghel Mihail, după oficierea unei rugăciuni la biserica Sf. Spiridon are loc, intr-o şedinţă de mare solemnitate, prezidată de Hristache Solomon, legământul celor dintâi legionari. Ion Moţa a luat legământul Căpitanului încredinţându-i săcuşorul cu ţărână. Apoi Căpitanul a luat legământul următorilor: Ion I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Ing. Gh. Clime, Hristache Solomon, Mile Lefter, Ion Banea, Victor Silaghi, Niculai Totu, Alexandru Ventonie, Dumitru Ifrim, Pantelemon Statache, Ghiţă Antonescu, Guriţă Ştefaniu, Emil Eremeiu, Jan Bordeanu, M. Ciobanu, Marius Pop, Mişu Crişan, Popa, Butnaru, Budeiu, I. Tanasachi, Ştefan Budescu, Traian Cotigă, Mihail Stelescu, elev de liceu, Paul Mihăiescu ( dezertor ) toţi au primit săcuşorul cu ţărână. Starea sufletească a acestor clipe hotărâtoare o zugrăveşte în cuvintele următoare: Nu mulţi în număr, dar puternici prin credinţa noastră neclintită în Dumnezeu şi în sprijinul său, puternici prin hotărârea şi încăpăţânarea noastră de a sta neclintiţi în mijlocul oricărei vijelii, puternici prin dezlegarea noastră de tot ce este pământesc, fapt ce se manifestă prin dorinţa, plăcerea de a rupe în chip vitejesc cu pământul, servind cauza neamului românesc şi cauza crucii (Pentru Legionari, pag. 354, Colecţia Omul Nou). Decembrie 1 Căpitanul deschide o nouă bătălie pentru cumpărarea unei camionete. Cu acest prilej s-a distins îndeosebi Frăţia de Cruce Vrancea din Focşani, al cărei nume Căpitanul l-a schimbat cu cel de Victoria. Decembrie 6 Are loc la Oradea Mare congresul Uniunii Naţionale Studenţeşti Creştine Române.


Anul 1928 Începutul anului Căpitanul continuă cu organizarea de cuiburi. Februarie La Bucureşti se organizează prima Frăţie de Cruce. Februarie 19 Bătălia pentru cumpărarea unei camionete, începuta la 1 Dec. 1927, s-a încheiat prin cumpărarea ei (234.000 lei) Căpitanul formează un comitet de o suta, din a căror contribuţie să se plătească restul sumei pentru camioneta.(140.000 în 12 rate lunare) Primăvara Prof. Cuza şi Ing. Bejan cer evacuarea legionarilor din Căminul Cultural Creştin. Acţiunea aceasta a fost calificată, mai târziu, în faţa justiţiei, de prof. Găvănescul şi Gen. Tarnoschi o monstruozitate morală. Spre a evita certuri, Căpitanul intenţionează să construiască o nouă casă a legionarilor. În acest scop se începe lucrul la cărămidăria Ungheni şi la grădinăria de la Dna. Ghica. Vara Primele începuturi de comerţ legionar. Echipe de legionari transportă zarzavaturile produse la gradină, cu camioneta, şi le vând la Mânăstirea Agapia, Văratec, Neamţ. August 1 Revista Pământul Strămoşesc împlineşte un an de apariţie regulată. Cu acest prilej Căpitanul scrie: …Timpul cel mai greu este anul 1, atunci când trebuie să desţeleneşti, să tragi întâia brazdă…Când, acum un an, plecând fără nici un ban, în cel mai critic moment al Mişcării Naţionale, am pus pe coperta icoana Sf. Arhanghel Mihail, am ştiut că revista noastră va birui. Toamna Căpitanul începe să profeseze avocatura la Ungheni. Despre acest moment greu din viata să, spune Căpitanul următoarele: Spre toamna, greutăţile materiale personale au început să mă înconvoaie, atunci mi-am încordat puterile şi m-am hotărât să mă apuc şi eu de avocatura, cu gândul de a mă ocupa totodată şi de Mişcare…De acolo am parvenit să-mi realizez un mic, foarte mic câştig, cu care să-mi pot acoperi lipsurile şi puţinele pretenţii ale vieţii mele şi ale soţiei. Trecuseră acum şase ani de când îmi limitasem viaţa la un strict necesar pentru existenţă. Toamna Guvernul liberal pleacă de la putere. Decembrie 10 Profesorul Ion Găvănescul primeşte din mâna Căpitanului săcuşorul cu ţărână.

Anul 1929 Ianuarie 3, 4 Căpitanul convoacă la Iaşi prima adunare a şefilor de cuib, în casele Generalului Ion Tarnoschi, strada Asache nr. 2. Căpitanul înmânează Generalului Tarnoschi săcuşorul cu ţărână. Căpitanul constata că sistemul cuibului prinde foarte bine. În legătură cu acest prim început de organizare legionara pe cuiburi, scrie Căpitanul următoarele: Sistemul a reuşit la examen. El este rodnic (pentru mine, şedinţa din 3-4 ianuarie a fost o verificare a propriilor mele masuri de organizare. Nu ne rămâne decât să mergem cu statornicie pe aceasta cale). Am constatat cu acest prilej, că Mişcarea prinde cu deosebire în rândurile tineretului. Că sistemul de educaţie dinamic, educaţie odată cu acţiunea, este mult superior celui static. Constituirea senatului legionar. Un for compus din bătrâni de peste 50 de ani, intelectuali, ţărani sau muncitori, care au trăit o viata de mare corectitudine, au dat dovada de credinţa în viitorul legionar şi de înţelepciune. Senatul a fost format din: Hristache Solomon, General, Dr. Macridescu, General Ion Tarnoschi, Spiru Poceli, Colonel Paul Camburcanu, Ion Butnaru şi Prof. Traian Brăileanu. Ianuarie 20 Căpitanul ţine în Bucureşti, la Centrul Studenţesc, o conferinţă despre Generaţia Nouă. Paşti Căpitanul merge în Ţara Moţilor, unde constata, cu îndurerată indignare, mizeria populaţiei şi vitregia autorităţilor înstrăinate. Vara Căpitanul organizează două marşuri, unul cu tinerii din Frăţiile de Cruce din Galaţi şi Focşani în Bucovina şi altul cu legionarii. Temele puse erau: dezvoltarea voinţei, viaţa aspră, obligaţia de a fi severi cu ei înşişi. Scopul: urmăream să fac din ei oameni de voinţatrebuie să creăm neamului acestuia un învingător, neaplecat şi neînduplecat. Căpitanul fixează principiile pedepsei legionare. Prin aplicarea de pedepse voi caută să dezvolt, în sfârşit, simţul responsabilităţii. Pedeapsa înseamnă, în concepţia noastră, obligaţia pe care o are omul de onoare de a repara greşeala sa;…posibilitatea de a-şi repara, printr-un bine, răul pe care l-a făcut. Septembrie 14-16 Asociaţia studenţilor creştini Ştefan cel Mare sub preşedinţia lui Andrei C. Ionescu, ţine cel de-al doilea congres al sau la Mănăstirea Putna. Căpitanul ţine cu acest prilej un discurs pe care îl încheie cu lozinca fascista: Cartea şi Carabina. Octombrie Simion Lefter compune imnul legionarilor căzuţi. Se cântă mai întâi la moartea fratelui de cruce Gh. Dima, elev în ultimul an al liceului Alecsandri. Căpitanul îl adopta pentru legionarii căzuţi din toata Mişcarea în 1932. Noiembrie 8 Căpitanul ia hotărârea să păşească în masele populare. Andrei C. Ionescu este ales preşedinte al centrului studenţesc din Bucureşti. Spiritul legionar se impune la conducerea organizaţiilor studenţeşti. Decembrie 1-3 La Craiova se ţine congresul U.N.S.C.R.. Vorbeşte Andrei C. Ionescu, iar legionarii defilează sub conducerea lui Ion Banea. Profesorul I.C. Cătuneanu ţine o conferinţă despre francmasonerie. Decembrie 10 În Bucureşti are loc inaugurarea bisericii studenţeşti Sf. Anton (Curtea Veche). Decembrie 15 Are loc cea dintâi întrunire legionara la Târgul Bereşti. Fiind în parte zădărnicită de autorităţi, Căpitanul întreprinde marşul pe valea Horincei, Covurlui. Noi luptători intra în rândurile Legiunii. Ei sunt: Tănase Antohi, Dumitru Cristian, V. şi N. Bogatu, Chiculiţă, Bagau, Hasan, Boureanu, Pralea. Despre acest prim contact cu masele, Căpitanul scrie: Aici, în aceste adâncuri am înfipt rădăcinile Mişcării Legionare. Ele nu vor mai putea fi scoase de nimeni. Iar despre marşul de pe valea Horincei: Valea aceasta a Horincei, cu locurile şi cu oamenii ei, mi-a rămas draga. După Focşani, aici va fi al doilea stâlp al Mişcării Legionare. Decembrie Cu prilejul întrunirii de la Bereşti şi Valea Horincei, Căpitanul face avansări. Lefter şi Potolea sunt numiţi în consiliul suprem al Legiunii; Nicu Bălan, în Statul Major al Covurluiului, Dumitru Cristian, numit seful legionarilor de pe Valea Horincei. Decembrie 25-26 Căpitanul ţine a doua întrunire legionara, la Ludoşul de Mureş. Iau parte de la Iaşi: Radu Mironovici, Emil Eremeiu, veniţi odată cu Căpitanul, şi din Ludoş: Amos, Nichita, Colcoriu, Prof. Matei, Damian, Victor Moga, Amancei, Bănică, etc. Aici, scrie Căpitanul, a aflat acelaşi suflet al Neamului, peste care am înţeles că n-a putut fi trasa niciodată vreun fel de frontieraacolo, în adânc, am găsit numai unitate şi armonie.

Anul 1930 Ianuarie 20 Căpitanul intensifica propaganda legionara. O echipa compusa din Totu, Crângaşu şi Eremeiu, merge în judeţul Tecuci. Ianuarie 25 Căpitanul merge din nou pe Valea Horincei. Ianuarie 27 Căpitanul ţine întrunire la Cahul. Este însă împiedicat de autorităţi. Căpitanul merge la Bucureşti şi obţine de la D. R. Ioaniţescu, subsecretar de stat la Interne, autorizaţie pentru viitoarea întrunire de la Cahul. Februarie 10 Căpitanul ţine o mare întrunire la Cahul. Iau parte peste 20.000 de ţărani. Au sosit Moga şi Nichita de la Turda; grupul legionar de la Iaşi cu Banea, Ifrim şi părintele Isihie; Stelescu cu frăţia din Galaţi; un delegat al legionarilor din Bucureşti, Losu Cosa Carnet, Trifan Vlahu, Pralea cu cuiburile din Folteşti şi legionarii din Bereşti şi Valea Horincei. Seara a sosit şi tatăl Căpitanului, profesor I. Z. Codreanu. A vorbit Căpitanul, apoi Lefter, Potolea, Ifrim, preotul Isihie, Victor Moga, Hristache Solomon şi la urma tatăl Căpitanului. Căpitanul a spus printre altele ţărănimii: Că în lupta începută, ea să dea numai credinţă, credinţă până la moarte - şi va primi în schimb dreptate şi mărire”. Chemat de ţăranii din Basarabia, Căpitanul mai întreprinde un marş prin Bereşti pe malul Prutului la Rogojeni. Căpitanul hotărăşte să facă o expediţie prin toata Basarabia, de la Tighina la Cetatea Alba. Martie Căpitanul merge în audienta la Bucureşti, la Alexandru Vaida-Voievod, ministrul de Interne şi obţine aprobarea marşului în Basarabia Martie 25 La Bucureşti are loc în sala Soc. Tinerimea Română o impunătoare manifestaţie iniţiată de Căpitan, împotriva comunismului. Aprilie 11 În Bucureşti, studenţimea ţine o întrunire de protest în legătură cu maltratarea sângeroasă a invalizilor de către jandarmi, în ziua de 10 Aprilie. Căpitanul se înscrie ca prim apărător în procesul studenţilor arestaţi cu acest prilej. Mai Adunarea de la Galaţi. Sfinţirea steagului Bat. I legionar. Iunie(început) Căpitanul primeşte o delegaţie din Maramureş compusă din: preotul Ion Dumitrescu, preotul Andrei Berinde şi ţăranul Nicoară. Ei cer Căpitanul sprijinul Legiunii, pentru maramureşenii cotropiţi de jidovime. Căpitanul trimite echipe pentru organizarea Maramureşului, formate din Totu şi Eremeiu, apoi pe Savin şi Dumitrescu Zăpadă. Iunie Căpitanul înfiinţează o nouă organizaţie naţională Garda de Fier, pentru combaterea comunismului. Iunie 24 Prima chetă legionară în Bucureşti da ca rezultat suma de lei 31.456. Iulie Căpitanul publică în Pământul Strămoşesc- Ordinul de Marş în Basarabia, fixând data plecării la 20 iunie – dimineaţa. (Mergem să facem o vizită satelor între Prut şi Nistru, să le ducem cântecele noastre şi să legăm frăţii de legionar cu urmaşii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.) Iulie 20 Data hotărâtă de Căpitan pentru marşul de o lună în Basarabia. Marşul este interzis de guvern. Căpitanul lansează în Capitală un manifest – protest intitulat :Un apel şi un avertisment prin care înfierează ticăloşia manevrelor iudaice şi ale politicienilor vânduţi şi cheamă la luptă sufletele românilor curaţi. Apelul se încheie cu vibranta chemare: Scrieţi pe steagurile voastre: streinii ne-au copleşit. Presa înstrăinata ne otrăveşte. Politicianismul ne omoară. Sunaţi din trâmbiţe alarma. Sunaţi din toate puterile. În clipa când duşmanii ne copleşesc şi politicienii ne vând, strigaţi cu înfrigurare ca pe potecile munţilor în ceasuri de furtună: Patria! Patria! Patria! Iulie 21-23 Gheorghe Beza săvârşeşte un atentat neizbutit contra ministrului Angelescu, prigonitorul coloniştilor macedoneni. Iulie 24/25 Căpitanul chemat la instrucţie, în cazul Beza, dă o declaraţie prin care afirmă că n-are nici o legătură cu el. Faţă de infamia presei jidoveşti, care anunţă înfierarea faptei lui Beza de către Căpitan, adresează jidanilor al doilea avertisment şi se solidarizează cu gestul lui Beza, afirmând că îi va apăra cauza. În urma celor două manifeste-avertisment, raporturile dintre Căpitan şi Alexandru Vaida Voievod s-au rupt. Căpitanul este arestat şi închis la Văcăreşti. Căpitanul face cunoştinţă, în timp ce era transportat cu duba la închisoare, cu grupul macedonenilor arestaţi în legătura cu cazul Beza: Papanace, Caranica, Pihu, Mamali, Anton Ciumeti, Ficata şi Ghiţca, înfrăţindu-se pentru totdeauna cu cauza lor. Despre acest moment istoric, Căpitanul spune următoarele: Vom lupta împreună pentru Neamul nostru întreg din Pind şi până dincolo de Nistru. August Căpitanul este achitat în procesul intentat în cazul Beza, atât la Tribunal cât şi la Curtea de Apel. August 30 Căpitanul este eliberat din închisoare Văcăreşti după aproape lună şi jumătate de detenţiune. Căpitanul merge în Maramureş, împreună cu Ion Moţa, Ilie Gârneaţă, Nelu Ionescu şi Ibrăileanu, în ajutorul preoţilor închişi în cazul de la Borşa. Căpitanul a pledat în procesul împreună cu prof. I. C. Cătuneanu şi Ion Moţa. Preoţii, după 8 zile, au fost achitaţi. Noiembrie 8 Se inaugurează în Bucureşti – în Calea Victoriei Nr. 40 - cel dintâi sediu al Gărzii de Fier. Căpitanul completează Senatul Legiunii, constituindu-l definitiv, urmând ca numărul senatorilor să fie împlinit până la una sută. Fac parte până acum: Prof. Traian Brăileanu, Cernăuţi, General Dr. I. Macridescu prof. Ion Zelea Codreanu, preot Partenie Matei, Tg. Mureş, preot Georgescu, paroh Bucureşti; Hristache Solomon, mare proprietar, Focşani, colonel invalid Paul Cambureanu, Ion Ciocârlan, scriitor,Al. Zissu, mare proprietar Bucureşti, Spiru Peceli, comerciant, invalid, Galaţi, Ion Butnaru, proprietar Iaşi , Guriţă Ştefaniu, proprietar. Decembrie 1,2,3 Au loc dezbaterile congresului studenţesc de la Brăila. Cuvântează: Ilie Gârneaţă, Ion Belgea, Traian Cotigă, Ion Banea, Andrei, C. Ionescu. Decembrie, Sărbătorile Crăciunului. Legionarul Dumitrescu – Zăpadă face o încercare neizbutită de atentat împotriva lui Socor, directorul ziarului Dimineaţa.

Anul 1931 Ianuarie 1-8 Căpitanul este înconjurat de poliţie în casele lui Hristache Solomon şi timp de 8 zile n-a putut ieşi afară. Ianuarie 9 Căpitanul este dus la Bucureşti unde, după un interogatoriu de 12 ore, este arestat şi închis la Văcăreşti. Mai sunt arestaţi : Lefter, Banea, Stelescu, Amos, Pop, Totu şi Dănilă. Ianuarie 11 Prima dizolvare a Gărzii de Fier. Ion Mihalache, ministrul de Interne dizolvă Garda de Fier şi Legiunea printr-un jurnal al Consiliului de Miniştri. Sediile şi casele legionarilor sunt perchiziţionate, sigilate şi arhivele confiscate. Presa atinge culmea infamiei născocind în mod grosolan un document fals şi punându-l pe seama Căpitanului în scop de a compromite Legiunea în faţa lumii. Actul a fost publicat sub titlu: Un document edificator şi datat: Iaşi 7 Octombrie 1930 La Iaşi, Ilie Gârneaţă, Nelu Ionescu şi Stelian Teodorescu scot ziarul Cuvântul Iaşului combătând acţiunea presei jidoveşti. Legionarii din Capitală, nearestaţi, luptă din răsputeri pentru luminarea opiniei publice derutată de presa Sărindarului. Aceştia sunt: Andrei C. Ionescu, Ion Belgea, Iordache Nicoară, Doru Belimace, Victor Chirulescu, Traian Cotigă, Horia Sima, Nicolae Petraşcu, Iancu Caranica, Virgil Rădulescu, Sandu Valeriu. Februarie 26 Încep dezbaterile procesului primei dizolvări a Gărzii de Fier. Tribunalul Ilfov (Secţia III) pronunţă, după câteva zile, achitarea în unanimitate. Apărarea a fost susţinută de prof. Nolică Antonescu, Mihai Mora, Nelu Ionescu, Vasiliu Cluj, Moţa, Gârneaţă, Corneliu Georgescu şi Ibrăileanu. Februarie 27 În seara zilei de 27 februarie 1931, Moţa venit de la Orăştie să apere pe Căpitan la procesul în curs, a ţinut o conferinţă despre Liga Naţiunilor în Palatul Societăţii Studenţilor în Medicină. Martie Căpitanul şi ceilalţi arestaţi în procesul primei dizolvări sunt încă reţinuţi la închisoare din cauza apelului făcut de Procuror. Martie 6 Traian Cotigă este ales preşedinte al Centrului Studenţesc Bucureşti. Martie 27 Curtea de Apel din Bucureşti Secţiunea V, judecă apelul făcut în procesul Căpitanului şi al dizolvării Gărzii de Fier şi pronunţă, după câteva zile, achitarea în unanimitate. Procurorul face recurs, care este judecat mai târziu la Casaţie, achitarea fiind pronunţată tot cu unanimitate. Martie 31 După 87 de zile de închisoare, Căpitanul este eliberat de la Văcăreşti împreună cu cei şase legionari, închişi cu el. Aprilie Guvernul Naţional – Ţărănesc cade de la putere şi este înlocuit cu Guvernul Iorga - Argetoianu. Căpitanul înscrie Legiunea, în vederea alegerilor, sub denumirea:Gruparea Corneliu Zelea Codreanu, având ca semn electoral gardul. Iunie 1 Legiunea participă pentru prima oară , candidând în 17 judeţe şi obţine, după o lupta grea, 34.183 voturi.

Iulie 25 Căpitanul organizează lupta electorală de la Neamţ, dând ordin de concentrare a forţelor legionare în vederea campaniei. August 31 Au loc alegerile parţiale în judeţul Neamţ. Sub directa conducere a Căpitanului , legionarii înving toate partidele din România, câştigând o mare victorie cu 11.301 de voturi. Căpitanul este ales deputat. Căpitanul intră pentru prima dată în parlament. … Am intrat în parlament…Nu m-am putu integra vieţii de acolo. Am rămas izolat, nu numai datorită faptului că eram singur faţă de ceilalţi, ci un izolat faţă de viaţa aceea… Decembrie 3 Căpitanul rosteşte primul său discurs în parlamentul ţării la mesaj. În acest discurs, Căpitanul fixează punctele cardinale ale generaţie sale în: Dumnezeu, Patrie, Rege, Familie, Proprietate şi Armată; dezvoltă problemele fundamentale ale vremii: problema jidănească, problema tineretului, politica externă, problema mizeriei păturii ţărăneşti şi face o critică nimicitoare partidelor politice democrate, arătându-le ca vinovate de starea de mizerie a Neamului. Cu acest prilej, Căpitanul precizează pentru prima dată în mod public, hotărâta orientare a tineretului legionar în politica externă, cu următoarele istorice cuvinte: În ce priveşte orientarea noastră dacă este chestiune să alegem între aceste două extreme, suntem dintre aceia care cred că soarele nu răsare la Moscova, ci la Roma. Căpitanul îşi încheie discursul formulând în şapte cereri, primele măsuri politice socotite mai urgente: 1. Pedeapsa cu moartea pentru defraudatorii bunului public; 2. Revizuirea şi confiscarea averilor acestora;3. Tragerea la răspundere a politicienilor care au lucrat împotriva ţării ;4. Interzicerea oamenilor politici de a mai face parte din consiliile de administraţie;5. Alungarea exploatatorului străin; 6. Declararea teritoriului României ca proprietate inalienabilă şi imprescriptibilă a neamului românesc. 7. Trimiterea la muncă a tuturor agenţilor electorali şi comandament unic.

Anul 1932 Ianuarie Căpitanul hotărăşte participarea Legiunii la lupta electorală deschisă în jurul unui loc de deputat, declarat vacant la Tutova. Candidează Prof. Ion Z. Codreanu. Ianuarie 9 Căpitanul lansează un manifest în întregul judeţ Tutova şi începe campania electorală. Participă şi profesorul Ion Zelea Codreanu. Februarie. Apare ziarul Calendarul, sub conducerea prof. Nichifor Crainic. Susţine cu vigoare Legiunea. Martie A doua dizolvare a Gărzii de Fier. Guvernul Iorga – Argetoianu, călcând Constituţia şi legile, dizolvă în mod arbitrar Garda de Fier. Sediile legionare sunt ocupate şi sigilate, publicaţiile suspendate; presa iudaică şi guvernamentală atacă Legiunea , iar Căpitanul este împiedicat în parlament să se apere. Martie 17 Prima dată fixată pentru alegerile parţiale de la Tutova. După o prigoană sălbatecă, dezlănţuită de autorităţile guvernamentale în care legionarii primesc cele mai grele lovituri, alegerile se amână la 17 aprilie. Aprilie 17 A doua dată a alegerilor de la Tutova. După lupte grele, dar glorioase, legionarii câştigă a doua mare bătălie electorală cu 5.600 voturi, bătând toate partidele adverse. Au participat în această campanie : Niculai Totu, Ioan Caratănase, Doru Belimace, Mihai Stelescu, Victor Silaghi, D. Popescu, Teodor Tilca, Ion Antoniu, Tocu, Costea Gheorghe, Popescu Lascăr, apoi Ibrăileanu, Nuţu Ieşeanu, Hristache Solomon, Colonele Cambureanu, Ventonic, Ifrim, preot Isihie, Peceli, Potolea, etc. Iunie Guvernul Iorga – Argetoianu cade de la putere. Este înlocuit cu un guvern naţional – ţărănesc, prezidat de Al. Vaida Voievod. Se anunţă alegeri generale pentru luna iulie. Căpitanul hotărăşte participarea la alegerile generale. Fixează candidaturile în 36 de judeţe şi începe campania electorală. Iulie Căpitanul redactează pentru alegeri manifestul O Ruină. Iulie 17 Alegerile generale. După o luptă îndârjită şi o prigoană sângeroasă, Garda de Fier obţine 70.000 de voturi cu cinci locuri de deputaţi în parlament. (Următoarele judeţe s-au prezentat cele mai bine: Cahul, Neamţ, Covurlui, Tutova, Câmpulung, Turda, Focşani, Ismail şi Tighina). Au fost aleşi ca deputaţi: 1. Căpitanul , (Cahul); 2. Profesorul Ion Zelea Codreanu(Tutova); 3. Avocat Nuţu Ieşeanu(Neamţ); 4. Mihail Stelescu(Covrului); 5……. Căpitanul intră pentru a doua oară în parlament. Toamna Legiunea în refacere. Curentul legionar creşte, Mişcarea întinzându-se în toată ţara ; Iaşi - Ion Banea; Cluj - Bănică Dobre;Cernăuţi-Traian Brăileanu şi Lauric; Bucovina-Vasile Iaşinschi; Chişinău - Sergiu Florescu şi Tudorache; Oradea – Iosif Bozântan….. Apar publicaţii periodice cu un tiraj de 35.000 exemplare. Legiunea posedă o tipografie, două automobile, etc. Lupta pentru cucerirea studenţimii din Bucureşti condusă de Stelescu, Belimace şi Cotigă. Octombrie 20 Apare revista Axa. Grupul strâns în jurul revistei Axa, se încadrează în Legiune. Grupul e format din: Mihail Polihroniade, Alexandru Constant, Ion. V. Vojen, Vasile Christescu, Vasile Marin, Vladimir Dumitrescu, Radu Gyr, pictorul Alexandru Basarab, etc. Decembrie. Începutul de organizare a Mişcării. Crearea celor patru sectoare în Bucureşti. La sectorul Verde şi Albastru se afirmă două elemente de valoare: Nicoale Constantinescu şi Doru Belimace. Decembrie 10 Căpitanul înfiinţează – prin ordin de zi – cel dintâi grad superior în ierarhiei legionară, purtând denumirea de comandant legionar Ordinul de zi specifică: Având în vedere jertfa, munca, eroismul, credinţa, capacitatea şi vechime se înaintează în grad următorii legionari în ordinea alfabetică: Banea Ion, doctorand în medicină, Belgea Ion, Blănaru Ion, preot, Ionescu Andrei, Silaghi Victor, avocat, Stelescu Mihail, deputat, Totu Niculai, student, Traian Cotigă, student, Tănase Antohi, meseriaş. Tot în această zi, prin acelaşi ordin de zi, Căpitanul face înaintări în gradul de comandat – ajutor, în Senatul Legiunii şi în Consiliul Superior Legionar.


Anul 1933 Mişcarea Legionară merge întărindu-se şi adâncindu-se în ce mai mult în sufletul neamului. Iunie Primul proces al Echipei Morţii se judecă la Arad. Pledează Căpitanul, Moţa, Vasile Marin şi avocaţii din Arad. Toţi membrii echipei sunt achitaţi. Iunie 23 Căpitanul semnează la această dată ordinul de înfiinţare a taberei de muncă de la Vişani pentru îndiguirea apelor Buzăului. Fixează data începerii lucrului la 20 iulie 1933. Cu acest prilej, Căpitanul , scrie: Voim şi noi să construim de la un pod rupt până la o şosea şi până la captarea unei căderi de apă şi transformarea în forţă motrică, de la construcţia unei gospodării ţărăneşti noi până la aceea a unui sat românesc nou, a unui oraş, a unui sat românesc nou. Aceasta este chemare istorică a generaţiei noastre pe ruinele de astăzi să clădim o ţară nouă, o ţară mândră. Iunie 29 Căpitanul Emil Şiancu, pedepseşte în plină instanţă superioară judecătorească pe jidanul Tischler Mohr, jefuitorul moţilor, omorându-l cu un foc de revolver. Iulie Al doilea proces intentat de autorităţi Echipei Morţii se judecă la Alba Iulia. Procesul se termină cu o nouă achitare. Acest capitol de activitate legionară îl încheie Căpitanul cu următoarele cuvinte: Echipa Morţii, după două luni de zile, s-a reîntors la Bucureşti. Luptele ei, suferinţele la care a fost expusă, nedreptăţile, procesele, rănile ei au răscolit sufletul întregului Ardeal. Iulie 10 Digul de la Vişani. Data deschiderii taberei ordonată de Căpitanul în circulara de la 23 Iunie. Tabăra avea ca scop ajutorarea populaţiei din regiunea Vişani, prin construirea unui dig de 6 km, împotriva inundaţiilor. Cei 200 de legionari sub comanda lui Stelian Teodorescu, Nicolae Constantinescu, Păvăluţă, Doru Belimace, Stoenescu şi Brumă, adunaţi la Vişani, sunt maltrataţi îngrozitor de jandarmi din ordinul lui Armand Călinescu, subsecretar de stat la Interne, arestaţi şi închişi la Râmnicul Sărat. Iulie 20 Căpitanul adresează o scrisoare Primului Ministru, Al. Vaida Voievod, protestând împotriva sălbăticiilor făptuite de autorităţile guvernului împotriva legionarilor la Vişani. Din expunerea faptelor petrecute, Căpitanul, în aceasta scrisoare lămureşte astfel scopul taberei: …Era chemarea tinereţii noastre în slujba marilor nevoi de faptă sănătoasă. …Era un îndemn pentru toată ţara şi un îndreptar pentru acei care îşi pot imagina că o Românie puternică ar putea ieşi din mila altora şi nu din munca noastră a tuturora. Iar în încheiere, ca răspuns la prigonirile dezlănţuite, Căpitanul scrie: Nu suntem laşii care să fugim de jertfa cuvenită unei noii Românii. Moartea o primim, dar umilinţa nu. După zece ani de chinuri, fiţi va rog, încredinţaţi că avem suficientă forţă morală, să găsim o ieşire onorabilă din viaţa pe care nu o putem suporta fără onoare şi fără demnitate. Iulie – August Întreaga presă jidovească, dezlănţuie împotriva Mişcării o mare campanie de calomnii: Fabrică de bani falşi la Răşinari; Legiunea în slujba străinilor, plătită de Hitler, de Mussolini, maghiari, jidani, de Moscova, etc. Iulie Organizaţia de Cahul ridică o cruce la Roşcani, în amintirea Marelui Voievod , Ion Vodă cel Cumplit. August 4 Casa Verde. Tăbăra legionară la Bucureşti Noii, în scopul construirii unui cămin pentru legionarii răniţi. Primul comandant al taberei: Nicolae Constantinescu. Cea dintâi echipă, sub comanda lui Victor Silaghi, lucrează peste una sută mii de cărămizi. Planul: Arhitect Jotu; ingineri Ghica Dumitru şi Ştefan Predescu. Faptul produce o zguduire puternică în sufletul românesc al Capitalei. Se înrolează la luptă: Generalul Cantacuzino – Grănicerul, Alexandru Cantacuzino. Negustorii Macedo – Români din Capitala întreţin cu alimente primele începuturi ale taberei. Donatori: Generalul Cantacuzino, Petre Bolintineanu, Nuţu Ieşeanu, Profesorul Nae Ionescu, etc. Octombrie Senatorul fascist , Generalul Coselschi, vizitează lucrările de la Casa Verde. Mareşalul Alexandru Averescu vizitează de asemenea tabăra de la Casa Verde. Noiembrie Căpitanul face o declaraţie la Mesaj, în parlament. Noiembrie 15 Căderea guvernului Vaida şi venirea la putere a guvernului liberal sub conducerea lui I. G. Duca – cu Nicolae Titulescu la externe, având ca misiune, nimicirea Mişcării Legionare. Dizolvarea parlamentului şi fixare noilor alegeri pentru 20 Decembrie. Mişcarea Legionară intră în campania electorală cu mare avânt, având liste în 66 de judeţe. Noiembrie 20 Ziarul Calendarul este suspendat pe timp de 12 zile pentru un articol împotriva camarilei (Lupeasca). Intră în luptă pentru susţinerea Legiunii, ziarul Cuvântul condus de Prof. Nae Ionescu. Noiembrie 22 Studentul legionar Virgil Teodorescu este împuşcat de poliţie la Constanţa, în timp ce lipea afişe. Este primul legionar căzut în lupte.(Cea dintâi jertfă a Legiunii). Decembrie 4 Căpitanul dă o circulară, prin care înfierează prigoana dezlănţuită de guvernul liberal şi arată ca autor – asasini şi schingiuitori al legionarilor pe I. G. Duca, Nicolae Titulescu, Victor Iamandi, Inculeţ, Victor Antonescu, Valter Roman, generalul Dumitrescu, comandantul jandarmilor şi Eugen Cristescu, directorul general al Siguranţei. Circulara a fost publicată şi în ziarul Cuvântul din 24 decembrie 1933 sub titlul: Un cuvânt în chestiunea dizolvării Gărzi de Fier. Decembrie 10 A treia dizolvare a Gărzii de Fier. Guvernul liberal al ui I. G. Duca dizolvă Garda de Fier, pentru a o împiedica să participe la alegeri, deoarece curentul în mase devenise foarte puternic. Peste 20.000 de legionari sunt arestaţi în noaptea de 9 spre 10 Decembrie 1933. Legionarii sunt scoşi în afara legii, schingiuiţi şi aruncaţi în temniţe. Au fost asasinaţi: Niţă Constantin, şofer, Iaşi, 28.11.1933; Bălăianu Nic., plugar Vlaşca, 9.12.1933, Toader Toma, croitor, Tecuci, 30.12.1933, Bujgoli Gh., colonist, Dobrogea, Dec. 1933, Negrea Gh., plugar, Fărdea Sev. 12.1.1934 Căpitanul, urmărit pentru a fi ucis, nu este de găsit. Rămâne acoperit şi predă comanda Mişcări Legionare Generalului Cantacuzino – Grănicerul. La Jilava, sunt concentraţi sute de conducători legionari. Toate publicaţiile legionare sunt suprimate, sediile devastate şi închise. Decembrie 23 Apare ultimul număr din revista Axa, redactat la Jilava de către conducătorii revistei cu Ion I. Moţa şi tipărit clandestin cu îngrijirea lui Ion Belgea, Fănică Anastasescu şi Nicolae Andriaş. O parte din legionarii închişi la Jilava sunt eliberaţi. Decembrie 24 În ziarul Cuvântul de la această dată, apare memorialul celor 39 legionari închişi la Jilava care declaraseră greva foamei de la data de 21 Decembrie. Tot în acest număr apare şi circulara Căpitanului de la 4 Decembrie. Decembrie 29 Ion Moţa, Sterie Ciumetti şi Vasile Marin sunt eliberaţi din închisoarea Jilava. Decembrie 29-30 Primul ministru I. G. Duca care a ordonat sălbateca prigoană împotriva Mişcării Legionare este pedepsit de legionarii Nicolae Constantinescu, Doru Belimace şi Ion Caranica, pe peronul gării Sinaia. Prigoana devine cumplită. Sterie Ciumetti este asasinat mişeleşte de poliţie în noapte de 29/30,1933. Alţi legionari, printre care Ion Moţa, sunt căutaţi de politie pentru a fi împuşcaţi. Generalul Cantacuzino şi un număr de legionari sunt închişi la Jilava. Ziarele Calendarul şi Cuvântul sunt suprimate, iar directorii lor, prof. Nichifor Crainic şi Nae Ionescu sunt depuşi la Jilava.

Anul 1934 Ianuarie 2 Profesorul Nae Ionescu este arestat la Sinaia. Ianuarie 6 În închisoarea militară Iaşi în şedinţă legionară – Ilie Gârneaţă face pentru prima dată apelul celor căzuţi pentru Legiune, se instituie salutul cu mâna ridicată şi răspunsul Prezent spus în cor. În şedinţele ţinute la Jilava în cursul lunii Ianuarie – Februarie şi Martie, această solemnitate se împământeneşte definitiv şi ulterior capătă aprobarea Căpitanului. Ianuarie – Februarie - Martie Politicienii şi presa iudaică triumfă la gândul nimicirii Legiunii. Numai Grigore Iunian şi Octavian Goga iau în parlament, apărarea în cazul Ciumetti. Februarie( început) Ion Moţa este arestat şi întemniţat la Jilava. Februarie 7 Profesorul Nae Ionescu şi Dragoş Protopopescu sunt eliberaţi dar din nou arestaţi. Martie 14 Căpitanul se prezintă de bună voie la Consiliul de Război, cu trei zile înainte de începerea procesului, însoţit de colonelul Ştefan Zăvoianu (ultima sa gazdă) şi de preot Grigore Cristescu. Martie Procesul Mişcării Legionare la Consiliul de Război, Bucureşti. Încep dezbaterile acestui mare proces al Legiunii, judecat de un Consiliu de Război format din: general Ignat, preşedinte, general Costandache, general Comănescu, general Doan, general Filip, comisar regal, general Petrovicescu. Apărarea Legiunii a fost reprezentată prin : Nelu Ionescu, Eugen Goga, Didi Micescu, Hentzescu Constantin, Cioc , Radu Budişteanu, Banu Gh., Emil Vasiliu, Cluj, prof. Nolică Antonescu, general Butunoiu, Lizeta Gheorghiu şi Paraschivescu. Martie 15 Profesorul Nae Ionescu este eliberat. Aprilie 5 Consiliul de Război al Tribunalului Militar al Capitalei pronunţă verdictul în procesul Mişcării Legionare început în ziua de 17 Martie Consiliul găsind Mişcarea complet nevinovată, pronunţând sentinţa de achitare. Condamnă pe Nicadori la muncă silnică pe viaţă şi eliberaţi. Sediul Mişcării, locuinţa Căpitanul şi a ing. Ghe. Clime se stabilesc în casa Generalului Cantacuzino, din strada Gutenberg 3. Aprilie 20 Are loc, cu încuviinţarea guvernului, congresul studenţesc de la Băile Herculane. Aprilie 23 În cadrul unei şedinţe solemne are loc în tabăra legionară de la Giuleşti, decorarea Generalului Gh. Cantacuzino - Grănicerul de către Căpitan cu Crucea Albă. Mai 15 Tabăra legionară de la Giuleşti, grădina de zarzavat pe un teren donat de avocatul Dimitrie Micescu; cărămida pentru ridicarea unei biserici legionare. Comandant al cărămidăriei a fost Ion Caratănase. S-au lucrat optzeci mii cărămizi. La data de 17 august autorităţile au închis tabăra. Aici a lucrat şi Alecu Cantacuzino. Mai 17 Gheorghe Furdui este ales preşedinte al Centrului Studenţesc Bucureşti. Mai 29 Căpitanul, împreună cu un grup de legionari implicaţi în procesul Gărzii de Fier, depun o icoană la schitul de pe muntele Rarău, drept mulţumire pentru Victoria câştigată. Iulie 5 Căpitanul, printr-un ordin de zi face primele avansări, în cadrele Legiunii, după prigoană. În tabăra Giuleşti, Nicoleta Nicolescu este avansată la gradul de comandant legionar. Iulie Tabăra legionară de la Dealul Negru. Ion Banea organizează cea dintâi tabără legionară din Ardeal, pentru ridicarea unei şcoli pentru Moţi la Dealul Negru. Lucrează: Centrul studenţesc legionar-Cluj şi alţi legionari; Comanda taberei o are şeful centrului studenţesc Cluj, Gheorghe Vereş, asistentul universitar. Se compune cântecul Dealul Negru de Mişu Găftoiu, care devine Imnul Taberelor de Muncă. Iulie 5 Tabăra legionară de pe muntele Rarău, Bucovina. Scopul taberei: 1. Construirea unei case de adăpost pentru legionarii îmbolnăviţi în închisori; 2. Educaţie legionară. Căpitanul conduce primele lucrări de început an, ajutat de Radu Mironovici. Apoi tabăra este condusă de Vasile Iaşinschi din 1934 până la terminarea lucrării în anul 1937. Iulie 17 Tăbăra de la Cotiugenii-Mari, Basarabia, jud. Soroca. Legionarii reconstruiesc în 97 de zile o biserică ruinată. Conduce tabăra Puiu Traian. August 10-14 Are loc la Râmnicul Vâlcea, congresul federaţiei studenţilor olteni. În urma ciocnirilor dintre congresişti şi autorităţi au fost arestaţi numeroşi studenţi legionari. Septembrie 1 Tabără de sănătate la Movila Techirghiol. Septembrie Cazul Stelescu. Adversari Legiunii, politicienii şi jidănimea, în faţa eşuării atacului direct: dizolvări, închisori şi ucideri, trec al atacul indirect: dezbinare internă, trădarea, încercarea de asasinare a şefului Legiunii. De o ambiţie nemăsurată, Stelescu devine unealta acestor planuri. Septembrie 5 Complotul Stelescu – Cotea – Gheorghiade este descoperit. Stelescu este mutat din închisoare Rm. Sărat la Craiova, autorităţile temându-se de reacţia legionarilor. Septembrie 25 Stelescu este judecat de un consiliu de onoare compus din 23 de comandanţi legionari, cu gradele câştigate în lupte şi legionari cu legământ, sub preşedinţia Generalului Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul. Este găsit vinovat şi exclus din Mişcarea Legionară. Cu acest prilej Căpitanul a dat circulara intitulată : Trădarea prin care se fac cunoscute hotărârile consiliului de onoare şi ale sale în cazul Stelescu. Desprindem: 1. Mihail Stelescu este vinovat ca legionar. 2. Este vinovat de înaltă trădare. 3. Mihai Stelescu, faţă de codul de onoare este şi rămâne dezonorat şi deci descalificat. În urma acestei sentinţe, subsemnatul şef al Gărzii de Fier, hotărăsc eliminarea din Gardă a lui Mihail Stelescu. Septembrie Marea campanie de calomnii împotriva Căpitanului, răspândite sistematic prin poliţie şi partide politice.(Legături cu Lupeasca; Origine străină, etc.) Noiembrie 20 Traian Cotigă este ales preşedinte al U.N.S.C.R. Noiembrie 25 Reapare Cuvântul Studenţesc. Decembrie 16-17 Ion I. Moţa participă în calitate de delegat al Gărzii de Fier, la dezbaterile congresului fascist de la Montreux, Elveţia, congres organizat de Comitetele de acţiune pentru universitatea Romei, prezidat de senatorul fascist, Generalul Coselschi Eugeniu. Ion Moţa pune în discuţia congresului problema jidovească, deşi nu era fixată în ordinea de zi şi ca urmare a intervenţiei sale hotărâte, congresul votează o moţiune prin care denunţă acţiunea nefastă a jidanilor din anumite ţări şi se angajează să o combată. În timpul congresului, Ion Moţa este supus unei percheziţii ilegale din parte poliţiei elveţiene şi i se ia un interogatoriu asupra Gărzii de Fier, în urma intervenţiei lui Nicolae Titulescu. Ion Moţa a trimis acestuia o scrisoare violentă şi demnă, iar congresul a protestat cu energie împotriva jignirii, solidarizându-se cu I. Moţa.

Anul 1935 Ianuarie 1 Circulara Căpitanului prin care face bilanţul prigoanei. A trecut cel mai greu an; cel mai greu pe care l-am întâlnit noi în lupta noastră; cel mai greu pe care poate de sute de ani l-a întâlnit tineretul românesc. Bilanţul : 18.000 de arestări, cu 18.000 de case călcate de barbari şi umplute de sânge nevinovat; 300 de bolnavi în închisori, 16 morţi şi trei înmormântaţi de vii, sub pământ. Martie 20 Căpitanul înfiinţează ca partid politic legal, partidul Totul pentru Ţară sub preşedinţia Generalului Gheorghe Cantacuzino - Grănicerul, având ca semn electoral, pătratul cu două puncte. Aprilie Se constituie Asociaţia Generaţiei Mişcării Studenţeşti de la 1922. Ion Moţa este ales preşedinte. Aprilie 9 Circulara Generalului Gh. Cantacuzino Grănicerul de politică externă, redactată în limba română şi franceză. Preconizează o înţelegere între Germania, Italia şi Franţa, împotriva acţiunii iudeo-masonice a Societăţii Naţiunilor. Aprilie 17-19 Congresul General studenţesc de la Craiova. Congresul, prezidat de Traian Cotigă, proclamă pe Ion. I. Moţa preşedinte de onoare. Este o manifestaţie de integrare definitivă a întregi studenţimi în disciplina şi spiritualitatea legionară. Dezbaterile au fost publicate în Biblioteca Eroică Generaţia Nouă Nr. 9. Mai Apare în prima formă Îndreptarul F.D.C. Mai 23 Căpitanul fixează câteva principii în legătura cu pedeapsa legionară: -Legionarul va trebui să spună: Am greşit, dar am plătit. Nu sunt dator nimănui cu nimic. -Nu e nimeni pierdut când primeşte o pedeapsă: Suntem cu toţii pierduţi atunci când închidem ochii la greşelile legionarilor, pentru că ne sfărâmăm linia de viaţa legionară, legile noastre, în virtutea cărora trăim ca legionari în lume -Vom scoate însă, noi legionarii, un alt om, pe care îl vom opune omului vechi şi care va zice: Răspund. Mai 31 Moartea lui Hristache Solomon , senator legionar şi şef al Jud. Putna. În circulara dată cu acest prilej, Căpitanul scrie: Nu se poate şi nu se va putea niciodată vorbi de Garda de Fier , fără a se vorbi de Hristache Solomon. El şi-a făcut datoria întreagă. Moare pe câmpul de onoare legionar, în cele mai grele timpuri pentru noi, dar moare în religia creştină strămoşească, în credinţa Învierii Românilor şi în siguranţa victoriei legionare. Căpitanul dă primele instrucţiuni pentru tabăra de la Carmen Sylva. Căpitanul precizează datoriile studenţilor, dându-le îndrumări de comportare în timpul vacanţei , precum şi indicaţi pentru realizarea taberelor şi şantierelor. Tot norocul viitorului acestui neam e angajat în lupta noastră. În momentul acesta, neamul nostru trăieşte cu noi, luptă prin noi, biruieşte prin noi sau de vom cădea, moare cu noi. Iunie 5 Căpitanul formulează într-o circulară cele zece porunci cu care trebuie să se călăuzească legionarul în viata să de luptă. Iunie – Septembrie Vara anului 1935. Iau fiinţă în toată ţara numeroase tabere legionare de muncă şi şantiere. Iunie Legionarii din Giurgiu şi-au clădit sediu, muncind până în luna Oct. Iunie 13 Tabăra de muncă de la Drăgăşani. S-au fabricat o sută de mii cărămizi pentru zidirea catedralei locale. Tabăra s-a închis la 14 August. Iunie 18 Tabăra de muncă de la Chintău. Până la 1 septembrie legionarii au lucrat 180.000 de cărămizii pentru căminul legionar din Cluj. Iunie – Octombrie Tabăra legionara la Tămăşeşti – Hunedoara, sub conducerea lui Iosif Costea. Se ridică o biserică. Iunie 30 Tabăra de la Izbuc (Bihor). S-au fabricat cărămizi cu care s-a clădit o biserică. Tabăra s-a închis la 15 sept. Iulie 1 Tabăra de la Buga ( Jud. Lăpuşna). Până la 16 septembrie, legionarii au pus temelia unei Mânăstiri. Iulie 1 Tabăra de la Aciliu, Sibiu. 1 iulie – 10 octombrie s-a dat ajutor sătenilor la ridicare unei frumoase biserici. Prin munca legionarilor de 3 luni s-au ridicat cele două turnuri ale bisericii. Iulie 5 Tabăra de la Carmen Sylva. Începe munca sub conducerea directă a Căpitanului. Scopuri: Educaţie, amenajarea malului Mării şi construirea unui sanatoriu legionar. Tabăra s-a încheiat la 10 Octombrie şi a fost cea mai mare tabără de muncă din acest an. Au lucrat sub comanda Căpitanului 800 de legionari şi s-au construit: 7 cabane, un kilometru de şosea, terase, drum de automobile, trei fântâni, s-au consolidat malurile, s-au făcut canale pentru scurgerea apelor, ziduri, turnuri, etc. Iulie 8 Tabăra Arnota. Un număr de 242 de legionari sub comanda lui Gheorghe Leaţu, au construit un drum în stâncă, până la Mănăstirea Arnota. Tabăra a luat sfârşit la 15 septembrie. Iulie 8 Tabăra de la Marca (Sălaj). Până la 8 Septembrie, legionarii au fabricat cărămizi pentru zidirea unei biserici. Iulie 8 Tabăra de la Valea Mare, Bălţi S-au lucrat 100.000 cărămizi pentru ridicarea unei biserici. Tabăra s-a încheiat la 6 Octombrie. Iulie 15 Tabăra Lat-Laz (Alba). Legionarii au clădit o casa culturală, până la data de 19 octombrie când s-a închis tabăra. Iulie 18 Tabăra Ineu (Arad). Până la 14 Septembrie când s-a închis tabăra, legionarii au fabricat 100.000 cărămizi pentru construirea unei şcoli. Iulie 20 Circulara Căpitanului către legionarii din tabăra Arnota. Căpitanul se exprimă în termenii următori asupra corectitudinii legionare: În aşa fel să se poarte legionarii încât să apară o formulă publică: este corect ca un legionar. Corect din toate punctele de vedre: în raport cu el, în raport cu lumea din afară (ţinută, atitudine, bunăcredinţă, respect, etc.), în raport cu organizaţia, în raport cu camarazii, în raport cu şefii săi, în raport cu Dumnezeu. Iulie 28 Vasile Marin este înaintat la gradul de comandant legionar în cadrul unei şedinţe solemne. August 1 Tabăra Iancu Flondor, Storojenţ, s-au lucrat cărămizi pentru casa legionară, până la 30 Octombrie. August 9 Tabăra de la Baciu ( Braşov). 'S-a reparat biserica, lucrându-se până la 26 August. August 12 Tabăra Nicoreşti, Tecuci. S-au lucrat 30.000 de cărămizi pentru casa legionară. Tabăra s-a închis la 6 Oct. August 17 Grupul legionar Buşteni înalţă o cruce în amintirea lui Virgil Teodorescu, primul legionar căzut în lupte. Septembrie Tabăra de la Cluj. Sub conducerea lui Ion Banea, începe construcţia marelui cămin legionar. Pentru această operă s-au organizat patru tabere: la Chintău, Baciu, Sutor şi Dorobanţi cu 800 legionari. Septembrie Vasile Marin, preia conducerea organizaţiei jud. Ilfov. Septembrie 13-14 Înfiinţarea Comerţului Legionar. În ziua de Sf. Corneliu şi a Sf. Cruci, ia fiinţă, în localul sediului central din Bucureşti, cea dintâi cooperativă legionară a cărei inaugurare se va face la 14 noiembrie, acelaşi an. Septembrie 16 Legionarii construiesc şase diguri pentru a proteja Mânăstirea Manu, din Jud. Vâlcea, de revărsările Oltului. Lucrările s-au încheiat în ziua de 4 Octombrie. Septembrie ( 19?) Prima circulară pentru comerţul legionar. Căpitanul se adresează şefilor de judeţe dând cele dintâi instrucţiuni de organizare. Anunţă viitoarea biruinţă pe noul drum deschis şi caracterizează astfel noua iniţiativă: Vom răsturna o întreaga lume, care ne crede neputincioşi, vom răsturna şi învinge dând înapoi toată linia jidovească, care a asaltat comerţul creştin şi vom recuceri poziţiile noastre româneşti pierdute. Comerţul legionar înseamnă o fază nouă în istoria comerţului pângărit de spiritul jidănesc, el se numeşte: Comerţul Creştin , bazat pe iubirea de oameni, nu pe furarea lor, comerţul bazat pe onoare. Octombrie Înfiinţarea Regionalelor. Horia Sima, numit şef al Regiunii X Banat. Cea dintâi întrunire a şefilor de regiuni sub conducerea Căpitanului. Octombrie Apare la Cluj revista de educaţie legionară Glasul Strămoşesc sub conducerea lui Ion Banea. Octombrie 4 Sf. Sinod – sub preşedinţia Patriarhului Miron Cristea - ministrul culturii fiind Victor Iamandi, interzice munca legionarilor pentru biserici. Generalul Gheorghe Cantacuzino - Grănicerul, şeful partidului Totul pentru Ţară protestează printr-un manifest răspândit în ziua de 2 Decembrie. Octombrie 7 Căpitanul formulează într-o circulară, cele dintâi principii de alcătuire a familiei legionare: În ea nu pot intra decât cei care întrunesc două condiţii esenţiale pentru toţi camarazii şi pe a tuturora pentru Legiune, pentru Ţară şi pentru Dumnezeu. Aceste familii legionare vor fi în mijlocul celorlalţi un permanent exemplu de viaţa şi de camaraderie, de vrednicie şi de muncă, de vitejie, de bunăcuviinţă. Noiembrie 11 Căpitanul înfiinţează controlul legionar. Scop: 'De a păzi ca activitatea legionară să se menţină pe cea mai înaltă linie, pricepere şi moralitate. Noiembrie 14 Căpitanul inaugurează cea dintâi cooperativă legionară din Bucureşti în localul sediului central din strada Gutenberg 3. Fănică Anastasescu este numit administrator, Emil Eremiu director. În circulara dată cu acest prilej, Căpitanul scrie următoarele: Să arătăm ţării acesteia că s-a născut în sfârşit o mână de tineri pe acest pământ românesc, crescuţi în credinţă legionară, care ne încumetăm să ne măsurăm în vrednicie cu oricine şi să repunem pe Români în poziţiile lor economice pierdute. Noiembrie 23 La Hârşova are loc ridicarea unei pietre funerare, în amintirea primului martir legionar, Virgil Teodorescu. Noiembrie 25 Gheorghe Furdui este ales preşedinte al U.N.S.C.R. Noiembrie 26 Căpitanul stabileşte printr-o circulară, raporturile dintre ziarul Porunca Vremii şi Mişcarea Legionară, referindu-se la atacurile acestui ziar împotriva lui Iuliu Maniu; aminteşte următoarele principii de conduită legionară: După dogma legionară, nu este permis a ne purta fără onoare cu nici un adversar. Cum se poartă sau cum se va purta el cu noi, e treaba lui. Decembrie 2 Căpitanul creează cel mai înalt grad legionar: Comandant al Bunei Vestiri. Cei dintâi numiţi sunt: Ion I. Moţa, Ing. Gh. Clime, Ilie Gârneaţă, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Mile Lefter, Ing. Ion Blănaru. Decembrie 6 Căpitanul se duce la Carmen Sylva şi începe a scrie cartea sa Pentru legionari. La 5 aprilie 1936 este terminată. Eu vreau ca voi, soldaţi ai unor altor orizonturi româneşti, citind aceste amintiri, să recunoaşteţi în ele propriul vostru trecut şi să vă aduceţi aminte de luptele voastre. Să retrăiţi suferinţele îndurate şi loviturile primite pentru neam.

Anul 1936 Februarie 23 Căpitanul condamnă gestul lui Gheorghe Beza, care a atacat într-un articol persoana Generalului Gheorghe Cantacuzino Grănicerul. Martie 22 Legionarii înalţă o troiţă la Olteţ în judeţul Făgăraş. Aprilie 2 Apare Cranii de Lemn la Sibiu. Aprilie 2-3 Congresul studenţesc de la Târgul Mureş. Congresul este ţinut cu toată împotrivirea disperată a autorităţilor. Începe lupta pe teren a studenţimii împotriva politicianismului şi a Camarilei. Aprilie 5 Căpitanul termină cartea sa Pentru Legionari. Desprindem din rândurile din încheierea cărţii Căpitanului: Dacă aceşti 14 ani ai tinereţii noastre n-au fost prea plini de petreceri şi bucurii, o mare mulţumire îmi luminează acum conştiinţa: o Românie Legionară şi-a înfipt ca un foc, rădăcinile în carnea inimii noastre. Ea creşte din dureri şi din jertfe, şi ochii noştri plini de nesaţ, o privesc înflorind; luminând zările şi veacurile cu strălucirea şi măreţia ei. Această măreţie răsplăteşte din belşug nu numai micile noastre jertfe, dar orice chin omenesc, fie el cât de îngrozitor. Aprilie 18-19 Congresul foştilor conducători şi al mişcării studenţeşti din Asociaţia Generaţiei Mişcării Studenţeşti de la 1922 are loc la Bucureşti sub preşedinţia lui Ion Moţa. Se aleg următorii membri în comitet: Radu Budişteanu, ing. Ion Fotiade, Gh. Furdui, Ion Banea, D. N. Roşu, dr. Ion Istrate, secretar, Făniţă Anastasescu şi prof. Sima Simulescu. Aprilie 22 Căpitanul se întoarce de la Carmen Sylva după redactarea cărţii sale Pentru Legionari. Începe munca legionarilor în tabere şi şantiere. În întreaga ţară iau fiinţă peste una mie. Aprilie Manifestul studenţimii bucureştene în cazul Prinţului Nicolae, lansat în luna Aprilie 1936 şi semnat de Viorel Trufa. Mai 1 Deschiderea taberei Profesor Traian Brăileanu de la Rădăuţi. S-a construit biserica Arhanghelul Mihail. Mai 30 Circulara Căpitanului în legătură cu politica externă. Condamnă manevrele lui Nicolae Titulescu de apropiere cu Rusia, în cuvintele: Este un gest de trădare pe care poporul român îl face faţă de Dumnezeu şi faţă de ordinea morală a acestei lumi şi faţă de popoarele care stau în slujba acestei ordini, în războiul cu puterile nimicitoare ale răului. Iunie –Septembrie Tabără legionară la Cărpiniş-Sibiu, unde se construieşte un drum în stâncă. Tabără legionară la Băile Herculane, pentru construirea unei case de odihnă, sub conducerea Prof. Horia Sima. Tabără legionară la Baroteaz-Timiş sub conducerea Profesorul Ilie Ghenadie. Iulie 16 Trădătorul Stelescu, care continua acţiunea de trădare şi infamie prin ziarul său Cruciada Românismului este pedepsit de un grup de zece legionari – Decemvirii: Iosif Bozântan, Ion Caratănase, Ion State Grigore, Ion Bogdan, Ştefan Georgescu, Ion Trandafir, Ion Atanasiu, Ion Pele şi Ilie Vlad. Legionarul Gheorghe Grigor este împuşcat de comunişti la Cernăuţi. Septembrie 1 Gazeta Libertatea reapare la Bucureşti, sub direcţia lui Ion Moţa. Septembrie 5 Tabără de pe muntele Susai - Predeal. Tabără condusă de Ion Dobre, unde se lucra la construirea unui mausoleu pentru osemintele eroilor căzuţi în luptele de la Predeal. Este devastată în mod sălbatic şi osemintele profanate de către jandarmi, din ordinele guvernului. Septembrie 9 În legătură cu profanarea din tabăra Susai , Generalul Cantacuzino Grănicerul, adresează ofiţerilor, prelaţilor, miniştrilor şi gazetarilor o declaraţie publică, făcându-le cunoscută infamia făptuită de autorităţile guvernului, cerând sancţionarea vinovaţilor. Ion Dobre, comandantul taberei de pe Muntele Susai, trimite Generalului Cantacuzino un raport asupra sacrilegiului comis la care anexează telegrama de protest, expediată cu acest prilej Regelui Carol al II-lea. Căpitanul adresându-se într-o scrisoare către Generalul Cantacuzino-Grănicerul după un ancheta făcută pe muntele Susai, la locul profanării, cere: Imediata scoatere a întregii jandarmerii din cadrele armatei române. Pedepsirea celor doi ofiţeri ai căror subalterni au fost capabili de asemenea crime. Arestarea jandarmilor plutonieri, şi sergenţi şi judecarea lor pentru profanare. În încheiere Căpitanul adăugă: Aceste pedepse nu au caracterul de răzbunare. Se cere o jertfă de ispăşire. Neamul acesta trebuie să o Dea. Nu o va da nimeni, ea îşi va lua singură drepturile sale. Se vor abate nenorociri asupra noastră. Septembrie 10 Biblioteca legionarului. Îndemnul Căpitanului către legionari pentru a-şi face fiecare o bibliotecă legionară: Ea va fi podoaba şi mândria casei tale. Ea îţi va lumina cugetul şi te va îndrepta totdeauna pe drumul cel bun. Septembrie 21 Căpitanul adresează Generalului Gh. Cantacuzino-Grănicerul o scrisoare prin care face cunoscut şefilor de Regiuni, liniile generale de organizare ale partidului Totul pentru Ţară. Octombrie 1 Apare cartea Căpitanului Pentru Legionari la Sibiu, sub îngrijirea lui Nicolae Petraşcu. Octombrie 25 Sfinţirea troiţei legionare ridicată de muncitorii legionari pe Muntele Sorica, Azuga, în memoria eroilor căzuţi în războiul de întregire. Troiţa a fost lucrată de muncitorii din fabrica Azuga în tabăra de pe Muntele Sorica, între 7 şi 25 Octombrie. Iniţiativa a fost luată de Gh. Dragomir-Jilava. Octombrie 25. Înfiinţarea Corpului Muncitoresc Legionar. Noul corp este pus sub comanda de ing. Gh. Clime. Ordinul de înfiinţare este citit de către Generalul Cantacuzino Grănicerul la sfinţirea troiţei legionare de pe muntele Sorica, Azuga. Adresându-se muncitorimii, Căpitanul spune, în ordinul de întemeiere al Cropului: Neamul legionar când va învia, ieşind triumfător pe baza luptelor şi jertfelor, ne va răsplăti pe fiecare după merit şi după fapte: cu belşugul şi dreptate care se vor revărsa peste noi, sau cu moarte şi blestemul. Îmi asum răspunderea întreagă a celor ce vă spun acum: de data aceasta veţi birui sub semn legionar; jertfa voastră va fi răsplătită cu răsplată de învingători şi de stăpâni de Ţară. Noiembrie 5 Memoriul Căpitanului adresat regelui, oamenilor politici şi Ţării în problema politicii externe. Cu acest prilej au loc mari manifestaţii în toate centrele studenţeşti. Extragem din cuprinsul memoriului: Nu există Mica Înţelegere, nici Înţelegerea Balcanică. Cine crede în aceasta, dovedeşte că n-a înţeles nimic. Faţă în faţa stau numai în două lumi. Sub presiunea lor, în clipa războiului, toate combinaţiile diplomatice se vor nărui ca nişte castele de carton. Aceste două lumi sunt: Statele revoluţiilor naţionale, care luptă pentru apărarea Crucii şi a unei civilizaţii milenare, şi bolşevismul pentru nimicirea neamurilor şi pentru prăbuşirea civilizaţiei creştine. Memoriul se încheie cu următorul zguduitor apel: Ţara întreagă trebuie să se cutremure, să se înalţe şi să înfrunte pe cei cari îi pregătesc moartea. Toţi cei ce se găsesc astăzi pe linia destinului şi a istoriei naţionale, au datoria să ceară şi să impună scoaterea politicei româneşti interne şi externe de sub influenţa şi comanda masoneriei, comunismului şi iudaismului. Este singura măsură salvatoare, pentru viitorul neamului acestuia. Noiembrie 6 Căpitanul înfiinţează Asociaţia Prietenilor Legionari sub conducerea unui comitet compus din: dr. Corneliu Şumuleanu; prof. universitar, Iaşi, prof. preot Duminică Ionescu, Bucureşti ; dna. Zoe Sturza, Bucureşti; d-na Maria Beiu-Palade, Bucureşti ; dr. Eugen Chirnoagă, profesor Şcoala Politehnică, Bucureşti; dr. ing. Eugen Ionică, Grigore T. Coandă, Bucureşti. Noiembrie 8 Căpitanul dă o circulară cu prilejul terminării Casei Verzi, citând şi avansând pe legionarii care au participat la munca legionară. Noiembrie 22 Ion Moţa – înainte de plecarea să pe frontal spaniol – trimite două scrisori părinţilor săi şi Căpitanului. Aceste două scrisori alcătuiesc testamentul său. Ele au fost lăsate la plecarea sa, în păstrarea profesorului Nae Ionescu. Noiembrie 24 Din iniţiativa lui Ion Moţa şi cu încuviinţare, pleacă în Spania, pentru lupta împotriva comunismului, echipa celor şapte comandanţi legionari, sub conducerea Generalului Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul; Ion I. Moţa, Vasile Marin , Gh. Clime, Nicolae Totu, Alexandru Cantacuzino, Bănică Dobre şi preotul Ion Dumitrescu-Borşa. Noiembrie 24 Profesorul Vasile Christescu este numit de Căpitanul locţiitorul Generalului Cantacuzino la conducerea partidului Totul pentru Ţară, pe timpul lipsei din ţară. Noiembrie 25 Căpitanul trimite o scrisoare răspuns unui preot profesor în care precizează atitudinea Mişcării Legionare faţă de Biserică: Linia istorică este una : aceea pe care o trăim noi. Căci noi trăim în veac. Linia Bisericii este cu mult deasupra noastră. Către ea tindem, dar nu realizăm decât puţin. Recunoaştem că suntem păcătoşi, aceasta este atitudinea legionară faţă de Biserică. Decembrie 1 Căpitanul interzice să fie numite cuiburile cu numele său. Decembrie 2 Căpitanul interzice printr-o circulară ca numele său să fie întrebuinţat de legionari în întruniri, congrese sau manifestaţii publice. Decembrie 10 Se sărbătoreşte ziua studenţimii cu mare fast, la Casa Studenţilor, la care participă o numeroasă delegaţie de muncitori din Bucureşti, consfinţindu-se astfel, solemn, înfrăţirea dintre studenţime şi muncitorime. După adunare, sub conducerea preşedintelui centrului Bucureşti, Viorel Trifa, şi a conducătorilor de studenţime Victor Dragomirescu, Şerban Milcoveanu şi Gh. Istrate, studenţimea încolonată s-a dus la Văcăreşti unde şi-a mărturisit încrederea faţă de preşedintele U.N.S.C.R., Iosif Bozântan şi a celorlalţi conducători ai studenţimii dintre Decemviri care se aflau la închisoare. Decembrie 16 Căpitanul înfierează, printr-o circulară, laşitatea: legionarul iscăleşte ceea ce crede, a iscălit şi va iscăli în vecii vecilor. El va înţelege să-şi asume întreaga răspundere a faptelor şi a credinţelor lui… Decembrie 18 Echipa din Spania intră în foc pe front, luând parte la luptele grele împotriva comuniştilor. Decembrie 23 Căpitanul trimite cu prilejul Crăciunului o circulară îndreptată către toţi legionarii, membrii şi prietenii Mişcării Legionare. Evocă martirii căzuţi pentru Legiune şi suferinţa celor întemniţaţi, precum şi vitejia celor şase comandanţi legionari cari, sub comanda lui Ion Moţa, luptă în Spania pentru cauza creştină. Iată cuvintele Căpitanului închinate vitejilor legionari şi echipei din Spania: Ei ne-au sădit în inimile copleşite de atâtea laşităţi şi mişelii scânteia unei mari nădejdi. Neamul care de bună voie, pleacă la distanţa de mii de kilometri de pământul natal, spre a lupta pentru o credinţă, oricare ar fi ea, este un neam care nu poate să moară niciodată. Apoi, în încheiere: În cer, în morminte, în grele închisori şi în război la marginea pământului, pretutindeni, legionarul stă de strajă.

Anul 1937 Ianuarie 1 Prin Ordinul pentru 1 Ianuarie 1937 cu ocazia schimbării cadrelor partidului, Căpitanul înfiinţează funcţiunea de vice-preşedinte al partidului Totul pentru Ţară pe care o încredinţează lui Ion Moţa, aflat pe frontul din Spania. Ianuarie 4-6 Echipa legionară de pe frontul spaniol, făptuieşte acte de mare vitejie la Las Rozas şi El Pradilo. Ianuarie 8 Circulara Căpitanul în legătură cu echipa legionară care luptă în Spania, prin care răspunde ziarelor româneşti ce nu înţelegeau măreţia acestui gest. Ianuarie 13 Ziua marii jertfe legionare. Ion I. Moţa şi Vasile Marin, cad luptând eroic pe frontul spaniol de la Majadahonda, întru apărarea Mântuitorului Iisus Cristos. Ianuarie 16 Căpitanul dă dispoziţiuni pentru oficierea parastasului pentru sfânta pomenire a lui Moţa şi Marin. Februarie 1 La Casa Verde încep săpăturile pentru mormântul lui Moţa şi Marin. Lucrările sunt începute de Căpitan şi continuate de toate gradele legionare. Februarie 12 Ilie Gârneaţă este desemnat Preşedinte al Asociaţiei Generaţia Mişcării Studenţeşti de la 1922.Împreună cu comitetul Asociaţiei ţine o şedinţă la catafalcul din Biserica Gorgani. Belgea citeşte din Cranii de Lemn articolul 22 Mai.După această şedinţă urmează jurământul gradelor legionare. Februarie 12 În prezenţa Căpitanului are loc Jurământul Gradelor Legionare pe trupurile lui Moţa şi Marin în Biserica Sf. Ilie Gorgani. În circulara în care Căpitanul formulează jurământul gradelor legionare, scrie următoarele despre jertfa lui Moţa şi Marin şi elita legionară: Iată, acum, ne-a adus Dumnezeu aici în faţa cele mai mari jertfe pe care putea s-o dea Mişcarea Legionară. Să punem inima , fruntea şi trupul lui Moţa şi a camaradului său Marin, temelie naţiunii române. Fundament peste veacuri pentru viitoarele măriri româneşti. Să punem deci pe Moţa şi Marin bază viitoarei elite româneşti, care, ea va fi chemată să facă din neamul acesta, ceea ce abia întrezăreşte mintea noastră. De aceea veţi jura că aţi înţeles că a fi elită legionară, în limbajul nostru, nu înseamnă numai a lupta şi învinge, ci înseamnă permanenţa jertfirii de sine în slujba neamului, că ideea de elită este legată de ideea de jertfă, de sărăcire, de trăire aspră şi severă a vieţii, că unde încetează jertfirea de sine, acolo încetează elita legionară. Cu ocazia jurământului s-a făcut şi avansarea Nicadorilor la gradul de Comandanţi ai Bunei Vestiri. Februarie 13 Înmormântarea mucenicilor Moţa şi Marin. Într-un cadru de mare solemnitate şi conduşi de sufletul cutremurat al întregului popor la mausoleul de la Casa Verde. Pe lângă lumea imensă a Capitalei şi din provinciei, care au luat parte la impresionanta procesiune, au mai participat şi reprezentanţi ai legaţiilor germane şi italiene, precum şi ministrul Spaniei la Bucureşti. Februarie 13 Generalul Franco decorează – post-mortem – pe Moţa şi Marin cu Crucea de Război. La aceiaşi dată au primit Crucea Roşie spaniolă şi ceilalţi luptători sub conducerea lui Moţa pe frontul spaniol naţionalist. Februarie 22 Apare ziarul Buna Vestire Februarie 26 Consiliul de miniştri român, desfiinţează cantinele şi căminele studenţeşti din toata ţara. Căpitanul adresează o circulară şefilor de regiuni, dându-le instrucţiuni, de prevenire a provocărilor guvernamentale. În această circulară Căpitanul precizează sensul biruinţei legionare, respingând ideea de complot sau Lovitură de stat în cuvintele următoare: Niciodată Mişcarea Legionară, pentru a birui, nu va recurge la ideea de complot sau lovitură de stat. Mişcarea Legionară nu poate birui decât odată cu desăvârşirea unei proces interior de conştiinţă a naţiunii române. Biruinţa pe care noi o aşteptăm în modul acesta, este atât de mare, atât de luminoasa, încât niciodată nu vom admite ca ea să fie înlocuită cu o biruinţă ieftină şi trecătoare, născută din complot sau lovitură de stat. Martie 2 Căpitanul publică un comunicat în cazul rectorului de la Universitatea din Iaşi, Traian Bratu, care a fost atacat şi rănit de necunoscuţi, la 1 Martie 1937. Condamnă atacul şi arată că el n-are nici o legătură cu Mişcarea Legionară. Comunicatul se încheie cu apel la înţelepciune tuturor pentru a înceta prigonirile şi nedreptăţile împotriva tineretului studenţesc. Martie 2 Guvernul liberal condus de Gh. Tătărăscu închide toate Universităţile din ţară. Martie 3 În legătură cu închiderea Universităţilor de către guvernul liberal, Căpitanul dă o circulară prin care îndeamnă studenţimea să dea dovadă de o mare corectitudine, suportând nedreptatea făcută şi mergând acasă să-şi mărturisească pretutindeni credinţa legionară. Martie 10-11 Sfântul Sinod hotărăşte respingerea cererii guvernului liberal de a interzice legionarilor să lucreze pentru biserici. Martie 13 Căpitanul salută cu bucurie hotărârile Sfântului Sinod de la 10 şi 11 Martie 1937, care respinge cererea guvernului de a opri pe legionari să lucreze la biserici şi îndeamnă atât lumea legionară cât şi cea nelegionară, ca să le citească. Despre acest act, Căpitanul spune în circulara sa : Pentru mine atitudinea de acum istorică a Bisericii Ortodoxe este un început de mărire de Împărat. Am credinţa că în marea lume a ortodoxie, Biserica Română va juca cândva un mare rol. Martie 27 La Consiliul de Război din Bucureşti încep dezbaterile în procesul intentat conducătorilor studenţimii pentru faptul de a fi pedepsit pe un student din tineretul liberal care insultase memoria eroilor Moţa şi Marin. Aprilie 2 La Consiliul de Război din Bucureşti se dă sentinţa în procesul intentat conducătorilor studenţimii bucureştene pentru faptul că serviciul de ordine studenţesc sancţionase pe un student din tineretul liberal care insultase printr-un manifest memoria eroilor Moţa şi Marin. Au fost condamnaţi: Preşedintele Centrului Studenţesc, V. Trifa; Secretarul Centrului, Spânu Iordache; Casierul Centrului, Vasile Popescu şi Consilierul Virgil Rădulescu la câte un an închisoare cu suspendare pedepsei (Legea Beranger) şi studenţii Eremia Socariciu şi Ştefănescu - din serviciul de ordine, la câte 1 an închisoare fără suspendare. Căpitanul adresează studenţimii legionare o circulară prin care înfierează măsurile nedrepte şi ilegale luate de guvern împotriva ei şi dezleagă spre a accepta suferinţe supunerii la măsurile militare impuse. Aprilie 15 Consiliul de Război din Bucureşti începe să judece procesul Decemvirilor care au pedepsit pe trădătorul Stelescu prin împuşcare în ziua de 16 iulie 1936. Apărarea a fost eliminată din instanţă, iar martorii principali: Căpitanul, Generalul Gheorghe Cantacuzino Grănicerul, Profesor Nae Ionescu, Ing. Cristian Leu Vasile Cotea şi Dumitrescu-Zăpadă au fost împiedicaţi să depună mărturie.

Anul 1937 Aprilie 23 Căpitanul dă circulare prin care recomandă să se facă apelul morţilor imediat după deschiderea şedinţelor de cuib, după dorinţa exprimată de Ion Moţa în ultimele sale scrisori. Aprilie 25 Căpitanul deschide bătălia unui mare împrumut legionar pentru construirea Sediului Central din Bucureşti. Aprilie 27 Consiliul de Război pronunţă sentinţa în procesul Decemvirilor, început la 15 aprilie: Ion Caratănase, Iosif Bozântan, Ştefan Curcă, Ion Pele, Grigore State, Ion Atanasiu, Gavrilă Bogdan şi Radu Vlad sunt condamnaţi la muncă silnică pe viaţă, iar Ion Trandafir şi Ştefan Georgescu la 10 ani muncă silnică. Cu acest prilej Căpitanul adresează Decemvirilor o scrisoare în care le spune: Să nu uitaţi niciodată, că pe deasupra tuturor instanţelor de judecată în orice proces, de orice natură, mai este o instanţă: Dumnezeu. În faţa acestei instanţe legionarul pledează numai atât: Doamne, fie voia Ta! Voi, cu Nicadorii, deveniţi Alcazarul legionar. Fiţi liniştiţi. Prezenţa voastră acolo face de 10 ori mai mult pentru neam şi Legiune decât dacă veţi fi fiind afară. Aprilie 28 Căpitanul se adresează printr-o circulară către toţi avocaţii din toate barourile şi întreaga ţară, protestând împotriva modului cum au fost judecaţi Decemvirii, fiind lipsiţi de apărare şi martorii principali, care au fost eliminaţi din instanţă în mod arbitrar. Mai 17 În Braşov se judecă procesul intentat conducătorilor congresului studenţesc la 2/5 Aprilie 1937, la Târgu-Mureş. Procesul a fost strămutat apoi la Braşov, unde condamnarea părea mai sigură. Tribunalul Braşov condamnă pe preşedintele Congresului, Gheorghe Furdui şi împreună cu el pe: Alexandru Cantacuzino, Paul Cârja, Ştefan Georgescu, Toader Ioraş, Crudu Nicolae şi Pârvulescu la pedepse între un an şi un an jumătate şi disjunge procesul privind pe Iosif Bozântan şi Vasile Trifa. Iunie 4 Moartea profesorului I. C. Cătuneanu de la Universitatea din Cluj. Iunie 13 Căpitanul anunţă printr-o circulară că pentru a nu călca legea şi mai ales intenţia legiuitorului – renunţă să mai facă, pe anul în curs, tabere de muncă. Ele vor fu înlocuite cu tabere de odihnă. Iunie 14 Încep primele săpături pentru construirea Sediului Legionar Central din Bucureşti. Iunie 18 În urma unei descărcări electrice baldachinul de la cripta lui Moţa şi Marin de la Casa Verde, arde complet, rămânând, ca prin minune, numai crucea neatinsă. Căpitanul îndeamnă legionarii să viziteze mormântul şi să se închine. Iunie 18 Circulara Căpitanului în vederea aniversării a zece an de la înfiinţarea Legiunii. Făcând bilanţul unui deceniu de activitate legionară, pe deasupra tuturor uneltirilor, chinurilor şi suferinţelor îndurate, Căpitanul scrie: Suntem un milion. Un milion de suflete, de femei, de copii, de bărbaţi şi de bătrâni, care au o credinţă nouă, care trăiesc, care luptă, care jertfesc sub steagul legionar, care aşteaptă România legionară şi cred în ea. Apoi – Cu gândul la sfântul mormânt, care a sfinţit toată generaţia noastră de luptători, prin sângele lui Moţa şi Marin, Căpitanul anunţă biruinţele viitoare: Aceşti zece ani ce vin vor vedea lupta decisivă, vor vedea pe legionari învingând. Învingând şi risipind trufaşele puteri întunecate de azi. Învingând şi punând temelie nouă neamului nostru. Circulara se încheie cu minunata lozincă: Fii corect. Fii drept. Fii curat. Fii voios, aşa cum ai dori tu să fie şi să-şi facă datoria fiecare român în Patria sa legionară. Iunie 24 Cuvântarea comemorativă rostită de Căpitan cu ocazia împlinirii a 10 ani de la înfiinţarea Legiunii, pentru a fi imprimată o placă. Iulie 1 Se pun temeliile Sediului Legionar din Bucureşti. Căpitanul anunţă în circulara dată cu acest prilej: Un nou semn peste veacuri, al Voinţei şi al Puterii Legionare. Iulie 8 Şcoala de cadre legionară de pe muntele Tătaru (Dâmboviţa). Timp de o săptămână, legionarii dâmboviţeni (şefi de unităţi), în număr de peste 280, au executat un program complet de educaţie şi instrucţie legionară sub conducerea lui Victor Dragomirescu, cu toată interdicţia guvernului. Iulie 11 Ca urmare a interdicţiei autorităţilor guvernamentale, Căpitanul a dispus evacuarea taberei de odihnă de la Câmpina, renunţând şi la aceea proiectată pentru 15 iulie la Carmen Sylva. Iulie 14 Căpitanul respinge controlul OETR-ului în taberele legionare. Iulie 27 36 de legionari muncitori de la fabricile din Azuga sunt scoşi din slujbe în urma cererii prefectului de Prahova. August 18 Căpitanul preconizează formarea de familii cetăţi legionare. În acest sens Căpitanul scrie: Pentru aceasta voiesc să încurajez căsătoriile legionarilor cu legionare, având la baza însoţirii nu singură aprecierea frumuseţilor fizice, ci mai ales pe acea a strălucitoarelor însuşiri sufleteşti legionare. Familiile cetăţi legionare: Vor fi adevărate centre de rezistenţă în mijlocul naţiunii. Din ele se vor naşte eroi pentru neam. Septembrie 13 În cadrul bătăliei comerţului legionar, Căpitanul înfiinţează un nou corp – denumit Batalionul Comerţului Legionar – sub directa sa conducere şi ajutat de Petre Tocu. Septembrie 15 Căpitanul hotărăşte – pentru prima oară în ţara românească – bătălia fierului vechi, dând în acest sens un ordin special, cu instrucţiuni amănunţite în organizarea bătăliei. Septembrie 22 În urma unor articole necuviincioase apărute în Porunca Vremii, Căpitanul a hotărât ruperea cu această foaie. Septembrie 25-26 Se sărbătoreşte turnarea ultimului planşeu al Sediului din Bucureşti. Tot acum are loc o expoziţie a presei legionare, cuprinzând printre altele statistici şi diagrame ale prigoanelor (un total de 185 de ani, 11 luni şi 25 de zile de închisoare, reprezenta până la acea dată jertfa legionarilor în temniţe). Septembrie 26 Căpitanul se adresează muncitorilor legionari spunând: În ţara nouă, Mişcarea Legionară…..va da muncitorimii dreptul de a se simţi stăpână peste ţară, deopotrivă cu toţi ceilalţi români….. Muncitorul român îşi va avea legile, organizarea în stat şi soarta pe care singur şi le va face, cu mână, cu cap şi cu conştiinţă de stăpân. Septembrie 28 Căpitanul salută, printr-o telegramă, întâlnirea istorică a Ducelui Mussolini cu Fuhrerul Adolf Hitler la Munchen. Telegrama are următorul cuprins: Alături de tot poporul italian, alături de tot poporul german, alături de Roma şi Berlin, legionarii români, adică tot ce are România mai tânăr, mai corect, mai hotărât şi mai viteaz, salută cu elan nemărginit întâlnirea istorică a Ducelui Mussolini cu Fuhrerul Adolf Hitler. Nici o putere din lume nu va înfrânge puterea lor şi nici o umbră nu va adumbri gloria lor. Octombrie – început Întrunirea şefilor şi inspectorilor de Regiuni a Casa Verde pentru pregătirea alegerilor. Octombrie 3 Căpitanul inaugurează consumul legionar Obor pus sub conducerea lui Petre Bolintineanu şi Viorel Trifa. Octombrie 6 Căpitanul hotărăşte participarea Legiunii la solemnitatea dezvelirii unei statui pentru eroul naţional Horia, la Alba Iulia, reprezentată printr-o mie de ţărani legionari, în frunte cu echipa din Spania, sub conducerea ing. Gheorghe Clime. Octombrie 7 Căpitanul formulează cele zece porunci ale comerţului legionar. Desprindem din ele: În locul în care eşti pus, afară sau sub pământ, în pivniţă, tu eşti Legiunea. Tu o reprezinţi, Legiunea te vede. În Legiune ţi se dă onoarea nu după ceea ce faci, ci după cum faci ceea ce ţi s-a încredinţat să faci. Consideră-te deci pe front în fiecare minut, învaţă-te cu viaţa aspră legionară. Şi nu uita, că dacă tu nu vei fi aşa, atunci noi, românii, vom pierde războiul, iar Legiunea va fi compromisă în ochii lumii, cu toate jertfele făcute până azi. Octombrie 9 Moartea Generalului Gheorghe Cantacuzino Grănicerul, şeful Partidului Totul pentru Ţară. Octombrie 12 La Tribunalul Braşov se dă sentinţa în procesul conducătorilor congresului de la Târgu Mureş. Iosif Bozântan şi Viorel Trifa sunt condamnaţi la câte 6 luni închisoare. Octombrie 12 Inginerul Gheorghe Clime, Comandant al Bunei Vestiri, este proclamat şef al Partidului Totul pentru Ţară. Octombrie 24 Căpitanul inaugurează pensiunea legionară de la Predeal. În circulara dată cu acest prilej, Căpitanul scrie: Într-o omenire înălţată, omul nu numai că poate, dar trebuie să fie propriul său judecător. Omul trebuie să se judece singur, să aibă curajul şi loialitatea de a da fiecăruia ceea ce este al său, adică de a fi drept. Omul judecător în propria sa cauză, drept şi sever cu sine însuşi. La temelia unei ţări trebuie să fie omul drept şi e bine să începem să facem şcoală în această direcţie. Octombrie – sfârşit Mari întruniri legionare au loc în jud. Constanţa, Caliacra, Tulcea şi în alte părţi ale ţării. Octombrie Manifest studenţesc împotriva ministrului Nicolae Titulescu, semnat de Viorel Trifa. Noiembrie 1 Inaugurarea restaurantului legionar din bulevardul Basarab, Bucureşti. Noiembrie 3 Căpitanul dezvăluie într-o circulară dată cu prilejul scoaterii la pensie a generalului Uică, infamiile acestei unelte a Partidului Liberal făptuite faţă de persoana generalului Cantacuzino şi de legionari, în 1933-1934 şi la procesul din 1934 când, uzând în fals numele regelui, a încercat să siluiască conştiinţa generalilor din Consiliul de Judecată. Noiembrie 4 Căpitanul atrage atenţia legionarilor plecaţi în campania electorală să fie demni, sobri şi modeşti în toate manifestările lor. Noiembrie 10 Căpitanul deschide restaurantul muncitorilor legionari din cartierul Griviţa, Bucureşti, sub conducerea lui Gh. Leaţu şi Vasile Buhaiu. Cu acest prilej, Căpitanul adresează muncitorilor lozinca: Muncitori din toată România, la luptă! Noiembrie 11 Căpitanul deschide campania electorală. La propunerea Căpitanului, Senatul Legionar cooptează pe următorii membri noi: prof. Corneliu Şumuleanu, colonel Vasile Piperescu, dr. Ion Pantelimon, colonel Ştefan Zăvoianu, farmacist Aristotel Gheorghiu, preot Duminică Ionescu, colonel invalid Vasile Diaconescu. Căpitanul dă instrucţiuni celor 71 de şefi de judeţe, în vederea alegerilor generale din luna decembrie şi fixează candidaturile pe toată ţara. (Pentru a fi biruitori, trebuie să începem prin a ne birui pe noi. A ne birui, înfrângând în noi orice dorinţă, orice veleităţi deşarte, orice pofte de mărire, orice interese personale. Gândiţi-vă în ce zări de lumină ridicăm această Mişcare Legionară atunci când nici o poftă nu frământă sufletele noastre; în timp ce alături, în zeci de consilii şi comitete, mânaţi de patimi, de pofte şi stăpâniţi de interese, se vor sfâşia prieteni între ei pentru fiecare loc pe listă.) Noiembrie 22 Deschiderea restaurantului legionar din Bulevardul Elisabeta, sub conducerea lui Iosif Octavian. Noiembrie 24 Achitarea celor 10 legionari din Cernăuţi. Noiembrie 26 Partidul Totul pentru Ţară anunţă depunerea candidaturilor la Senat. Noiembrie 30 Căpitanul face cunoscută printr-o circulară că a hotărât să ridice pentru o lună interdicţia impusă cuziştilor şi liberalilor de a pătrunde în Legiune, numai pentru aceia care n-au atacat personal Mişcarea. Căpitanul închide circulara cu următoarele rânduri: Vreau să ştiu în aceste ceasuri de răspântie pe cel ce se vine, pe cel ce şovăieşte şi pe cel ce are încredere nelimitată în braţele şi inimile noastre şi credinţă în marele destin legionar. Noiembrie 30 Căpitanul face declaraţii presei asupra politicii externe. În aceste declaraţii epocale, Căpitanul a formulat în termeni categorici linia de orientare în politica externă a Mişcării Legionare, în următoarele cuvinte devenite istorice: …..Eu sunt contra marilor democraţii ale Occidentului, eu sunt contra Noii Înţelegeri, eu sunt contra Înţelegerii Balcanice şi n-am nici un ataşament pentru Societatea Naţiunilor în care nu cred. Eu sunt pentru o politică externă a României alături de Roma şi Berlin, alături de statele revoluţiilor naţionale. În contra bolşevismului. În 48 de ore după biruinţa Mişcării Legionare, România va avea o alianţă cu Roma şi Berlin, intrând astfel în linia misiunii sale istorice în lume: apărarea Crucii, a culturii şi civilizaţiei creştine. Decembrie 3 Bătălia comerţului legionar din Moldova. Deschiderea cooperativei din Bacău, sub conducerea preşedintelui studenţimii bucureştene, Viorel Trifa. Decembrie 9 Începe marele marş de propagandă în Bucovina. În această zi – la întrunirea de la Suceava – iau cuvântul: prof. Ion Zelea Codreanu, prof. Ion Moţa, Vasile Iasinschi şi Alexandru Constant. Decembrie 10 Căpitanul inaugurează cel dintâi magazin legionar de manufactură din Capitală, în localul cel nou al Sediului. Decembrie 12 Legionarul Ion Târcolea este asasinat mişeleşte în comuna Săveni, Ialomiţa. Decembrie 14 Legionarul Mihail Ţurcanu este asasinat la Siret, în lupta electorală. Decembrie 15 Moartea prof. Cornel Şumuleanu, vechi luptător naţionalist şi membru în Senatul Legiunii. Decembrie 20 Alegerile generale pentru Parlament. Cea mai mare biruinţă electorală a Legiunii. Partidul Mişcării Legionare Totul pentru Ţară cucereşte după lupte înverşunate, sub teroarea dezlănţuită a autorităţilor guvernamentale, 473.378 de voturi. Partidul Liberal, care a prezidat alegerile, neîntrunind cota reglementară de 40%, se prăbuşeşte de la putere. În urma repartizării oficiale a voturilor, Legiunea obţine 66 de locuri în Parlamentul ţării. Decembrie 23 Căpitanul citeşte – în faţa tuturor gradelor şi funcţiunilor legionare – ordinul de închidere a bătăliei legionare. Cu acest prilej citează judeţele care s-au distins în lupta dată. Ele sunt: Capitala, Aradul, Neamţul,Timiş - Torontal, Doljul, Covurlui, Teleorman, Brăila, Vlaşca, Gorjul, Prahova, Turda, Hunedoara şi Ialomiţa. Decembrie 28 Guvernul prezidat de Gh. Tătărăscu demisionează. Octavian Goga primeşte misiunea de a prezida noul guvern. Decembrie 29 Căpitanul urează printr-o circulară tuturor legionarilor: Pace şi odihnă şi un an mare legionar. Decembrie 30 Guvernul Octavian Goga dizolvă corpurile legiuitoare înainte de a se fi constituit.

Anul 1938 Ianuarie 8 Circulara Căpitanului în vederea comemorării primului an de la sfânta jertfă adusă pentru Christos de Moţa şi Marin la Majadahonda, în ziua de 13 ianuarie 1937. Ianuarie 13 Căpitanul înfiinţează, printr-un ordin special, Corpul Moţa-Marin, sub comanda lui Alexandru Cantacuzino. Membrii acestui corp au deviza: Gata de moarte. Numărul lor este fixat la 10.000. Ianuarie 13 Căpitanul fixează – într-un comunicat către ziarişti – atitudinea Legiunii faţă de noul guvern Cuza - Goga. La toate provocările guvernului, Căpitanul răspunde cu următoarele cuvinte: Oricum şi pe oriunde aţi venit, fiţi bine veniţi. Sunteţi un guvern naţionalist. Eu nu am dreptul nici măcar să vă suspectez buna credinţă, chiar atunci când unele lucruri nu le înţeleg, sau mi se par greşite. Un om corect nu se poate năpusti asupra altui om din primul ceas, înainte de a fi lăsat să-şi pună în aplicare gândurile sale…... …..Ci zic acum şi voi zice totdeauna: să vă ajute Dumnezeu să faceţi pentru neamul românesc tot ce vrem, tot ce am vrut, tot ce a visat mintea noastră că ar putea face. Ianuarie 17 Căpitanul dă un interviu ziaristului italian Francesco Maratea pentru ziarul Il Messaggero. Ziaristul italian Virginio Gayda publică o convorbire avută cu Căpitanul la Casa Verde în ziarul Giornale d’Italia. Ianuarie 18 Printr-un ordin confidenţial adresat legionarilor, Căpitanul prevesteşte următoarele alegeri şi dă instrucţiuni în vederea campaniei electorale care se va deschide: Dibăcie, corectitudine şi o notă de mare unitate. Căpitanul încheie cu următoarea recomandare: Voiesc ca această propagandă să fie făcută sub semnul bucuriei, a luminii, a împărtăşirii de voie bună, de încredere, de biruinţă. Ianuarie 18 Guvernul Cuza - Goga fixează prin decret regal alegeri pentru Cameră în ziua de 2 Martie şi pentru Senat la 4 Martie, iar convocarea Parlamentului la 10 Martie. Partidul Totul pentru Ţară, după anularea primelor liste depuse şi după nenumărate piedici, obţine locul al cincilea pe buletinul de vot. Curentul în mase pentru Legiune creşte vertiginos. Ianuarie 20 Căpitanul hotărăşte înfiinţarea şcolilor de primari şi de prefecţi legionari sub conducerea sa. Pentru cei chemaţi să urmeze aceste şcoli se vor lua în consideraţie următoarele calităţi: corectitudine, capacitate, simţul ordinii, al gospodăriei, bunăcuviinţă, dragoste de oameni, răbdare, tact, zelul de a-şi face datoria dincolo de limită. Căpitanul încheie circulara astfel: Legionarul trebuie să fie pregătit solid până la cele mai mici amănunţimi pentru clipa în care va suna ceasul său. Ianuarie Căpitanul demască şi înfierează infama campanie de minciuni şi calomnii ale liberalilor care atribuie – printre altele – Legiunii, lozinca demagogică Omul şi pogonul. Căpitanul fixează pe calomniator şi cercurile sale: Nolică Tătărăscu, fratele fostului prim-ministru Gh. Tătărăscu. Ianuarie 28 Căpitanul protestează printr-o circulară împotriva schimbării în sine a semnelor electorale şi a modului în care s-a săvârşit această schimbare. Măsura e luată cu vădită intenţie de a lovi numai în Mişcarea Legionară. În aceeaşi circulară Căpitanul anunţă că Partidul Totul pentru Ţară nu mai ia parte la alegerile comunale. Căpitanul hotărăşte înfiinţarea comisiunilor de studii, stabilind şi normele lor de alcătuire pentru viitorul stat legionar. (Organizarea ministerelor). Februarie 1 Căpitanul anunţă convocarea Senatului Legionar pentru ziua de 8 Februarie, cu scopul de a studia măsurile de apărare împotriva provocărilor guvernului. Procesul celor 6 studenţi, învinuiţi de atentat împotriva rectorului Traian Bratu. Tribunalul Braşov pronunţă sentinţa de achitare. Februarie 4 Căpitanul instituie Corpul Legionar al foştilor militari, sub comanda provizorie a colonelului Stănescu Constantin. În circulara de înfiinţare, Căpitanul precizează misiunea acestui corp: Misiunea acestui corp este de a strânge în jurul său şi a organiza pe toţi foştii ostaşi din România, constituind cu ei o forţă în serviciul biruinţei ţării legionare şi în acelaşi timp o forţă educativă pentru tineretul ce se ridică, corpul acesta fiind icoana vie a vitejiei, a abnegaţiei, a devotamentului şi a spiritului de ordine. Februarie 6 Cad ucişi, din ordinul guvernului Cuza - Goga, legionarii: Mija Dumitru – muncitor, în comuna Măineasa – Ilfov şi Popescu Florian – student, în comuna Maia – Ilfov, pe când se aflau în campanie electorală. Februarie 8 Date fiind provocările nelegiuite ale guvernului Cuza - Goga şi ca urmare a şedinţei Senatului Legionar, Căpitanul face cunoscută hotărârea retragerii Mişcării Legionare din propaganda electorală. În circulara dată către toţi legionarii din toată ţara, Căpitanul scrie printre altele: Nu poate nimeni să omoare atâţia dintre noi câţi suntem în stare să murim pentru credinţa noastră. Noi nu voim să împiedicăm guvernul în opera lui de guvernare. Iată, noi ne dăm în lături. Calea vă este deschisă şi liberă. Nimeni nu o să vă facă nici un rău. Guvernaţi în pace. Să ştiţi însă că nu vă uităm niciodată, că mâna noastră zadarnic veţi căuta-o, că ochii noştri vă vor privi aşa cum trebuie. Puterile vrăjmaşe din afara hotarelor sau dinăuntrul, care-şi închipuie că legionarii le pot face jocul printr-un început de răzmeriţă, le răspund că se înşeală. Februarie 10 Guvernul Cuza - Goga este demis. Patriarhul Miron Cristea formează noul guvern. Februarie 11 Circulara Căpitanului, dată cu prilejul prăbuşirii guvernului Cuza - Goga, în care rezumă toate pierderile şi suferinţele Legiunii provocate de acţiunea lui mişelească. Iată ce scrie Căpitanul despre acest guvern odios: În linia guvernelor trecute, acesta face parte dintre acelea care s-a purtat cu mai multă mişelie. Şi acum, pentru tot acest trecut, un sfat: nu uitaţi. Nu uitaţi pe cei ce v-au schingiuit, lovit, ofensat şi omorât. Camarazi, Dumnezeu v-a dat memorie. Uzaţi de ea. Linia de onoare vă impune de a nu sta de vorbă cu aceşti oameni , a nu le întinde mâna, a nu le răspunde la salut, a le întoarce spatele. Februarie 11 Căpitanul publică circulara prin care demască uneltirile lui Istrate Micescu şi Armand Călinescu în scopul asasinării sale. Cu acest prilej, Căpitanul scrie: Rog să nu se interpreteze greşit această circulară, să nu se creadă că mi-e teamă de moarte. Şeful Legiunii râde de moarte şi nu se păzeşte niciodată de ea. Fac această circulară pentru că vreau să fiu răzbunat aşa cum v-a spus şi organizat Moţa şi nu dintr-o poftă personală de răzbunare, ci pentru că am convingerea că veţi face un mare bine naţiei româneşti. Februarie 12 Lovitura de stat a regelui Carol al II-lea. Demiterea guvernului Cuza - Goga; anularea Constituţiei; amânarea alegerilor; suprimarea activităţilor partidelor politice; constituirea guvernului prezidat de Patriarhul Miron Cristea, având ca ministru de interne pe Armand Călinescu; noul guvern impune prin forţă o nouă constituţie, îndreptată împotriva Legiunii. Februarie 17 Funcţionarii publici sunt opriţi prin decret regal de a face politică. Februarie 21 Căpitanul hotărăşte auto-dizolvarea partidului Totul pentru Ţară. Prin acest act, toţi acei care au fost legaţi de acest partid, capătă completă libertate de acţiune. Toate funcţiile sunt desfiinţate, iar sediile închise. Desprindem din cuprinsul circularei: Suntem aruncaţi din raportul de drept în raportul de forţă. Pe acesta însă, noi nu-l primim. Noi am înţeles să acţionăm în cadrul legii, manifestându-ne credinţele noastre. Lovitură de stat nu voim să dăm. Prin esenţa însăşi a concepţiei noastre, noi suntem contra acestui sistem. Ea însemnează o atitudine de bruscare, de natură exterioară, pe când noi aşteptăm biruinţa noastră de la desăvârşirea în sufletul naţiunii, a unui proces de perfecţiune omenească. Nu vom întrebuinţa aceste mijloace pentru că tineretul de astăzi are prea adânc înfiptă conştiinţa misiunii sale şi a răspunderii sale pentru a face acte necugetate, care să transforme România într-o Spanie însângerată. Februarie 21 Tot în circulara dată la această dată, Căpitanul anunţă lichidarea comerţului legionar, pentru a înlătura conflictele cu autorităţile guvernului. Reapariţia ziarului Cuvântul. Februarie 22 Se publică în Monitorul Oficial proiectul noii Constituţii. Căpitanul trimite o scrisoare consilierilor regali din guvernul Patriarhului Miron Cristea în legătură cu lovitura de stat din noaptea de 10 februarie şi noua Constituţie. Căpitanul arată nulitatea operei noului guvern, provenită din sperjur, călcare de lege şi dispreţ pentru poporul român, încheind astfel: Întreaga luptă naţională după 20 de ani se termină printr-o constituţie care nu numai că nu rezolvă nimic din problema vitală a naţiei noastre, ci vine să pecetluiască pentru totdeauna drepturile şi poziţiile furate de la români de năvălitorii jidani, împotriva cărora noua Constituţie nu ne mai deschide nici o posibilitate de apărare. Actuala Constituţie este o piatră de mormânt peste viaţa naţiei româneşti. Februarie 23 Căpitanul hotărăşte închiderea comerţului legionar. Formează o comisie de lichidare prezidată de Popescu Buzău. Pentru acoperirea deficitului de un milion din valoarea totală a comerţului legionar de 11 milioane, Căpitanul face apel la prietenii Legiunii să subscrie suma necesară ca Legiunea să-şi închidă onorabil uşile comerţului său. Februarie 24 Căpitanul primeşte vizita lui Gustav Celmins, Conducătorul Mişcării Naţionale Letone. Februarie 28 Are loc Plebiscitul pentru votarea Constituţiei lui Carol al II-lea, ţinut sub teroarea ameninţărilor. Martie 5 Guvernul suspendă pe legionari din funcţiile statului: preoţi, profesori, învăţători etc. Căpitanul trimite următoarea telegramă Cancelarului Adolf Hitler, cu prilejul unirii Austriei cu Reich-ul: Cu nespusă bucurie, salut victoria adevărului în Austria germană. Toate puterile iudeo-francmasonice sunt înfrânte înaintea luminii triumfătoare a adevărului. Dvs. sunteţi purtătorul acestei lumini şi nici o putere nu va putea vreodată s-o frângă. Martie 15 Căpitanul anunţă printr-o circulară închiderea restaurantului legionar Gutenberg. Martie 21-26 Curentul publică reportaje cu fotografii despre Insula Şerpilor, făcând sugestii ca să fie folosită ca lagăr pentru legionari. Martie 26 Autorităţile închid restaurantele legionare Berbec, Liceul Lazăr şi Obor Colentina, procedând, conform ordinelor primite, cu o mare sălbăticie. Martie 26 Scrisoarea Căpitanului adresată profesorului Nicolae Iorga, în legătură cu campania acestuia de defăimare a acestuia dusă împotriva Legiunii, prin ziarul său, Neamul Românesc. În această scrisoare scrie Căpitanul acele zguduitoare cuvinte prin care stigmatizează în faţa neamului întreg şi a istoriei, lipsa de caracter a profesorului Nicolae Iorga, şi acţiunea sa de infamă calomniere pusă în slujba asasinilor tineretului legionar: Din adâncul unui suflet lovit şi nedreptăţit, îţi strig şi îţi voi striga din adâncul gropii, eşti un necinstit sufleteşte care ţi-ai bătut joc pe nedrept de sufletele noastre nevinovate. Nu veţi întâmpina nici dvs., domnule profesor, şi nici ceilalţi care v-aţi asumat răspunderea unei sângeroase şi nedrepte opresiuni, nu numai nici o violenţă, ci nici măcar o opunere. Dar, de acum şi până voi închide ochii, domnule Iorga, şi după aceea, te voi privi aşa cum meriţi. Martie 29 Căpitanul adresează directorului ziarului Neamul Românesc o scrisoare prin care condamnă lipsa de cavalerism a profesorului Nicolae Iorga, care îşi publică numai rândurile sale ca răspuns, iar scrisoarea lui nu. Cere publicarea scrisorii adresate profesorului N. Iorga la 26 martie precum şi răspunsul său la epistola apărută în acest ziar. Martie 30 Profesorul N. Iorga, drept răspuns la scrisoarea Căpitanului de la 26 martie şi 29 martie, se adresează Parlamentului, cerând să se deschidă acţiune publică împotriva Căpitanului, pentru ultraj. În acest act se găseşte începutul proceselor intentate de noul regim, care au culminat prin asasinarea Căpitanului la 30 noiembrie 1938. Aprilie 17 Arestarea Căpitanului la Predeal. Începutul marii prigoane dezlănţuită de Carol al II-lea şi Armand Călinescu. Sute de fruntaşi legionari sunt arestaţi şi internaţi în lagăre de concentrare (Tismana, Dragomirna, Miercurea Ciucului). Ziarele Cuvântul şi Buna Vestire sunt suprimate. Iau fiinţă mai multe lagăre: Tismana – internaţi: prof. I. Z. Codreanu, ing. Clime, prof. V. Christescu, pr. Cristescu, col. Zăvoianu, Radu Gyr, Tell, V. Ionescu, Craja etc. La Ciuc – prof. Nae Ionescu, Bidianu, Noveanu, dr. Georgescu, dr. Cincora etc. La Dragomirna – C. Diaconescu, Ilie Gârneaţă, Mile Lefter, Al. Ventonio, Simion Lefter, Spiridon Poliacu etc. Aprilie 19 Căpitanul este judecat şi condamnat la 6 luni închisoare (maximum de pedeapsă) de către Consiliul de Război al Capitalei, în procesul intentat de prof. Nicolae Iorga. Aprilie 30 În str. Oltari nr. 3, casa unchiului legionarei Mărculescu din Bucureşti, s-au adunat următorii fruntaşi legionari care se aflau nearestaţi: Ion Belgea, Iordache Nicoară, Nicoleta Nicolescu, Victor Dragomirescu, Ion Antiniu, Valeriu Cârdu, Radu Mironovici, Horia Sima, Andrei C. Ionescu, pr. Ion Dumitrescu-Borşa, Ion Victor Vojen, Stelian Stănicel, Viorel Trifa, Titi Cristescu şi Lucia Trandafir. S-a hotărât: menţinerea legăturilor cu legionarii rămaşi nearestaţi; cei urmăriţi de poliţie să stea ascunşi; constituirea unui grup care să coordoneze activitatea de afară, format din conducători mai puţin cunoscuţi de poliţie. Grupul hotărât pentru acţiune imediată pe teren era compus din: Radu Mironovici, Ion Belgea, Iordache Nicoară, Ion Antoniu, Horia Sima. Mai 7 Profesorul Nae Ionescu este arestat şi internat în lagărul de la Miercurea Ciucului. Mai 13 Procesul celor 49 de studenţi arestaţi în urma Congresului de la Râmnicu-Vâlcea din august 1934. Grupul de fruntaşi legionari, în frunte cu ing. Clime, sunt transportaţi de la Mânăstirea Tismana în lagărul de la Miercurea Ciucului. Grupul de la Mânăstirea Dragomirna, cu Ilie Gârneaţă, e transportat în aceeaşi direcţie. Mai 23 Procesul Căpitanului. Cel mai mare proces politic al neamului începe să se judece la Consiliul de Război al Corpului II Armată din Bucureşti. Tribunalul este alcătuit din: colonel magistrat Dumitru Constantin – prim preşedinte – asistat de: locotenent colonel Ionescu Nicolae, maior Grumăzescu Dumitru, căpitan Bărdacă Gh., căpitan Dumitrescu Nicolae, prim procuror maior magistrat Ionescu Radu, grefier Tudor Petre. Publicul a fost exclus de la dezbateri, fiind admişi numai reprezentanţii presei române şi străine, avocaţii apărării şi familia Căpitanului. Apărarea a fost compusă numai din: Horia Cosmovici, Lizeta Gheorghiu, Sebastian Radovici, Emil Zgoanţă şi C. Hentzescu. Cea mai mare parte din cei înscrişi, fiind împiedicaţi prin arestări , internări, intimidări, sechestrări etc. Din cei 117 martori ai apărării abia 27 au fost lăsaţi să apară la dezbateri. Mai 24 Regele Carol al II-lea introduce pedeapsa cu moartea. Mai 27 Procesul Căpitanului – Sentinţa. Consiliul de Război al Corpului II Armată din Bucureşti pronunţă sentinţa în procesul Căpitanului, început în ziua de 31 mai. Căpitanul este condamnat la 10 ani muncă silnică, 6 luni degradare civilă, 5000 lei amendă şi 2000 lei cheltuieli de judecată. Iunie 16 Ion Belgea reorganizează comandamentul de conducere al Mişcării Legionare în şedinţa care a avut loc la locuinţa lui Ion Antoniu. Au participat: Ion Belgea, Iordache Nicoară, Horia Sima, Ion Antoniu, Constantin Papanace, Gh. Dragomir-Jilava, dându-se fiecăruia misiuni în cadrul comandamentului. Iordache Nicoară ia conducerea Capitalei, Horia Sima e însărcinat cu legăturile din provincie. Iunie 18 Alexandru Cantacuzino şi prof. Vasile Christescu evadează din trenul care-i transporta de la lagărul Miercurea Ciuc la închisoarea Jilava în vederea procesului. Se ascund la Râşnov şi Braşov. Iunie 18-25 Manifest şi memoriu înaintat regelui Carol al II-lea şi semnat de grupul de conducere legionar încarcerat la Jilava, în frunte cu ing. Gh. Clime. Memoriul a fost dat înaintea procesului de la 23 iunie 1938. Iunie 20 Căpitanul este transportat de la Jilava la închisoarea Doftana. Iunie 25 Procesul conducătorilor legionari. Tribunalul Militar al Corpului II Armată din Bucureşti începe judecarea procesul celor 19 fruntaşi legionari în frunte cu ing. Gh. Clime. Iunie Arestarea lui Radu Mironovici. Iulie 1 Procesul conducătorilor legionari. Sentinţa: Tribunalul Militar al Corpului II Armată din Bucureşti pronunţă sentinţa în procesul celor 19 fruntaşi legionari început în ziua de 25 iunie. Sunt condamnaţi: Alexandru Cantacuzino şi Vasile Christescu la 9 ani închisoare; ing. Gh. Clime, Alex-Cristian Tell, Gh. Istrate, Mihail Polihroniade, dr. Paul Craja, Traian Cotigă, Sima Simulescu, ing. Virgil Ionescu, Bănică Dobre, Gh. Furdui, dr. Şerban Milcoveanu, Niculae Totu şi Radu Budişteanu la câte 7 ani închisoare; Gh. Apostolescu, ing. Eugen Ionică şi ing. Serafim Aurel la câte 5 ani închisoare. Preot N. Georgescu-Edineţ la un an închisoare. Iulie 11 Ion Belgea este arestat şi după câteva zile transportat în lagărul de la Miercurea Ciuc. Îl urmează în fruntea comandamentului Ion Antoniu, şi după arestarea lui, Constantin Papanace. Iulie 23 Constantin Papanace, arestat întâmplător şi eliberat, trece comanda lui Horia Sima şi se retrage în provincie pentru a scăpa de urmărirea poliţiei. August 25 Victor Silaghi evadează din lagărul de la Miercurea Ciuc şi rămâne ascuns multă vreme în Nordul Ardealului. În primăvara anului 1939 se refugiază în Germania. Se tipăreşte clandestin, la tipografia Oastea Domnului din Sibiu lucrarea Adevărul în procesul lui Corneliu Zelea Codreanu. Tipografia fiind descoperită, este închisă, iar proprietarul ei, Titus Trifa, împreună cu întregul personal administrativ şi tehnic al întreprinderii este arestat. Sunt condamnaţi la pedepse între 1-3 ani închisoare. August 26 Este arestat în Bucureşti şeful muncitorimii – Dumitru Groza – şi timp de 5 zile chinuit în mod barbar în beciurile Prefecturii de Poliţie, fără să se obţină de la el nici o mărturisire în legătură cu activitatea grupului muncitoresc. La conducerea muncitorimii rămâne avocatul Gheorghe Pavelescu. August 30 Începe bătălia răspândirii cărţii cu dezbaterile din procesul Căpitanului. Sfârşitul lunii august Iordache Nicoară, expus urmăririlor, trece conducerea Capitalei lui Horia Sima. Septembrie 8 Arestarea lui Iordache Nicoară. Este schingiuit cu o nemaipomenită sălbăticie în beciurile Prefecturii de Poliţie, de unde este transportat fără nici o îngrijire medicală direct în lagărul de la Miercurea Ciuc. Septembrie 8-12 Ia fiinţă lagărul de la Vaslui. Sunt arestaţi noi legionari şi transportaţi în acest lagăr. Septembrie 13 Manifest redactat de Alexandru Cantacuzino cu prilejul zilei de naştere a Căpitanului, 13 septembrie. Începutul lui septembrie Horia Sima cheamă în Capitală pe ing. Micu Augustin de la Timişoara şi îi încredinţează misiunea de a reorganiza şi conduce „Centrul Răzleţi” şi sectoarele. Se începe o mare activitate de propagandă pentru informarea publicului, prin manifeste. Între altele, apare la sfârşitul lui septembrie un manifest-scrisoare adresat Patriarhului Miron Cristea în legătură cu schingiuirea lui Iordache Nicoară şi Groza. Manifestul e semnat de părintele Dumitrescu-Borşa. Septembrie 14 O serie de 70-80 de legionari din lagărul de la Miercurea Ciuc sunt transportaţi în lagărul de la Vaslui. Peste câteva zile urmează o a doua serie şi apoi a treia, tot atât de numeroase. Septembrie 15 Căpitanul încredinţează săcuşorul cu ţărână autorităţilor de la închisoarea Doftana. Nu mult după aceea este transportat la închisoarea de la Râmnicu-Sărat. A doua jumătate a lunii septembrie Alexandru Cantacuzino şi Vasile Christescu, după multe peripeţii, sosesc în Capitală. Vasile Christescu este adăpostit la familia Dinicu Christescu, tatăl lui Titi Christescu, La Grădiniţă, în cartierul Obor. Septembrie 30 Manifest redactat în preajma conferinţei de la Munchen, prin care se reafirmă poziţia de politică externă a Mişcării Legionare, fixată de Căpitan. Manifestul apare sub semnătura preotului Ion Dumitrescu Borşa, a profesorului Vasile Cristescu şi a lui Ion Victor Vojen. Octombrie – început A doua reorganizare a Comandamentului Legionar. Din el fac parte: Vasile Cristescu, Alexandru Cantacuzino, preotul Dumitescu-Borşa, Horia Sima, Constantin Papanace, Nicolae Petraşcu. La proxima vizită ce o face Doamna Elena Codreanu, Căpitanului la Râmnicu-Sărat, acesta numeşte în fruntea Comandamentului de prigoană pe Vasile Cristescu şi Horia Sima. Ion Victor Vojen pleacă în Germania. Continuă cu intensitate ofensiva propagandistică şi organizarea pe teren a legionarilor. Bătălia manifestelor, bătălii financiare, etc. Vasile Cristescu trimite un memoriu regelui Carol al II-lea, care s-a răspândit şi în ţară. În acest manifest cerea: eliberarea Căpitanului, încetarea prigoanei şi punea problema răspunderilor în eventualitatea că se vor adâncii neînţelegerile între rege şi popor. Manifestul a fost predat Palatului prin generalul Moruzi. Manifest destinat pentru Ardeal, în care se denunţa politica de cedări teritoriale pe care guvernul o duce în legătură cu această provincie. Octombrie 13 Alexandru Cantacuzino lansează un manifest în care cere revizuirea procesului Căpitanului. Octombrie – sfârşit Manifest adresat consilierilor regali de către un grup de ofiţeri în rezervă, imputându-le acestora că nu intervin faţă de nelegiuirile comise de regele Carol al II-lea, şi le cerea să-şi de demisia. La deschiderea Universităţii din Cernăuţi, studentul Sebastian Mocanu cere eliberarea Căpitanului şi încetarea prigoanei. Au asistat rectorul şi toţi profesorii, autorităţile locale, iar de la Bucureşti a venit ministrul Educaţiei Naţionale, Victor Iamandi. Se operează peste 70 de arestări printre studenţi. Octombrie sfârşit – Noiembrie început Manifest lansat de studenţimea macedo-română prin care se denunţa politica antinaţională a lui Armand Călinescu în Cadrilater. Coloniştii macedoneni sunt terorizaţi şi dezarmaţi pe motiv că sunt legionari, fiind lăsaţi fără apărare în faţa atacurilor comitagiilor bulgari. Noiembrie 10-13 Manifest-comunicat dat de conducerea legionară, în legătură cu plecarea regelui Carol al II-lea în străinătate, prin care se denunţa planul făcut de Armand Călinescu pentru asasinarea Căpitanului. Noiembrie 13 Regele Carol al II-lea pleacă la Londra şi Paris. Poliţia răspândeşte în facsimil un manifest luat Căpitanului în închisoare de către autorităţi, prin care legionarii sunt îndemnaţi să păstreze linişte şi ordine. Noiembrie 16 Profesorul Nae Ionescu fiind bolnav, este internat la spitalul militar din Braşov. Noiembrie 20 Apare Curierul legionar publicaţie a Comandamentului Legionar de prigoană. Se tipăreşte într-o tipografie legionară, instalată la ferma familiei Dinicu Cristescu, din Colentina. Tipografia este condusă de Nicolae Petraşcu, Ion Suciu şi Titi Cristescu. La această tipografie se tipăreşte şi broşura lui Vasile Cristescu, intitulată Politica Externă a României după acordul de la Munchen. Noiembrie 22-29 Manifest în legătură cu problema Basarabiei, primejdia rusească, agravată de politica externă dusă de regimul lui Armand Călinescu. Apare un manifest al studenţimii bucureştene în care este atacat regimul şi politica lui Carol al II-lea. Apare un manifest al studenţimii bucovinene, cu atacuri violente la adresa regelui. Noiembrie 23 Ultima serie din lagărul de la Ciuc este transportată la Vaslui. Lagărul de la Ciuc rămâne un moment gol. Se va umple curând cu legionari arestaţi în preajma şi după asasinarea Căpitanului. Noiembrie 26 Generalul Ion Antonescu în calitate de comandant al corpului III de Armată Chişinău, face un raport către ministrul Apărării Naţionale, cerând îmbunătăţirea regimului legionarilor închişi în acest oraş. Noiembrie 28 Rectorul Universităţii din Cluj, Ştefănescu Goangă, este rănit de trei studenţi care trag asupra lui mai multe gloanţe de revolver. Poliţia operează cu acest prilej numeroase arestări în masa studenţească. Noiembrie 29 Avocatul legionar Nicolae Făgădaru este arestat. Noiembrie 30 Se ridică comanda Generalului Ion Antonescu, bănuindu-se că ar avea simpatii faţă de Mişcarea Legionară. Noiembrie 30 Asasinarea Căpitanului. În dimineaţa acestei zile, la orele 4, Căpitanul, Nicadorii şi Decemvirii(14 persoane în total), în timp ce erau transportaţi de la închisoarea Râmnicu-Sărat la Jilava, sunt asasinaţi mişeleşte, prin strangulare, în dreptul kilometrului 30, pe şoseaua Bucureşti Ploieşti (Pădurea Tâncăbeşti). Sunt apoi împuşcaţi în spate, ca să se poată spune că au fost împuşcaţi în timp ce încercau să evadeze, iar corurile lor sunt duse la închisoarea Jilava, într-o groapă unde se toarnă peste ele câteva damigene cu acid sulfuric, iar apoi sunt acoperite cu pământ şi cu o placă foarte groasă de beton. Decembrie 1 Manifest redactat imediat după asasinarea Căpitanului, prin care se recomandă legionarilor linişte şi stăpânire de sine. Manifestul a fost semnat de profesorul universitar Vasile Christescu şi preotul Dumitrescu-Borşa. Decembrie 1 Comandamentul Legionar hotărăşte organizarea unei acţiuni de răsturnare prin forţă a regimului, dând în acelaşi timp ordin de linişte tuturor legionarilor pentru a câştiga vreme şi a face pregătirea. Se răspândeşte broşura prof. Vasile Christescu intitulată Politica Externă a României după Acordul de la Munchen. Decembrie 3 Poliţia face o descindere la grădină, locuinţa lui Dinicu Christescu din cartierul Obor, unde locuiau Vasile Christescu şi preotul Dumitrescu-Borşa. Aceştia scapă ca prin minune. Continuând cu cercetările, poliţia descoperă tipografia legionară instalată la ferma familiei Dinicu Cristescu. Sunt arestaţi fraţii lui Titi Cristescu, Vasile şi Gheorghe Cristescu. Decembrie 3 Nicolae Făgădaru, Bica Ananie şi Petre Andrei sunt împuşcaţi de jandarmi în urma ordinului dat de guvern de a se trage în legionari fără somaţie. Decembrie 3-4 În lagăre se redactează apelul la linişte, semnat de aproape toţi legionarii internaţi. Decembrie 15 Începutul pribegiei. Primul grup de legionari trece în Polonia, condus până la graniţă de Miti Dumitrescu. Grupul este compus din preot Dumitrescu-Borşa, ing. Nicolae Horodniceanu şi avocat Stelian Stănicel, care erau ascunşi la Ploieşti. Decembrie 17 Tribunalul Militar din Cernăuţi judecă procesul legionarilor care au încercat să pedepsească pe colonelul Cristescu, zbirul legionarilor din Bucovina. Sunt condamnaţi: Lututovici Leonida şi Stănescu Mihai la muncă silnică pe viaţă; Rahmistriuc Alexandru şi Zuss Constantin la câte 25 de ani, Danciu Alegenor la 15 ani, Cohut Ion la 3 ani şi Exner Friederich la 3 ani. Decembrie 19 Profesorul Nae Ionescu şi un grup de aproximativ 140 de legionari sunt puşi în libertate. Decembrie 19-24 Au loc în Bucureşti mari razii poliţieneşti cu scopul de a prinde pe şefii legionari ascunşi. Decembrie 24 Nelu Mânzatu, Tocu, dr. Vasilovschi, Petre Bolintineanu sunt eliberaţi din lagăre. Decembrie 31 Ilie Gârneaţă, Radu Gyr, prof. Găzdaru Dumitru, Ion Diaconescu sunt eliberaţi din lagărul Vaslui.

Anul 1939 Ianuarie început Arestarea lui Gh. Teodorescu – conducătorul organizaţiei Prahova. Arestarea grupului legionar bănăţean în Bucureşti: în str. Minotaurului nr. 49, Iosif Grama, în str. Regele Alexandru, Virgil Noaghea şi Anton Barbu Popescu, în str. Aureliu nr. 14, Dorca Afilon, Fleschin Petre, Gh. Clement, Pop Ion, Ion Mităr, locotenent Borzea, Nuţu Aurel, în str. Bucovina nr. 2, Ursu Nicolae şi Boeru Traian. Ianuarie 7 Explozia laboratorului legionar din Bucureşti, str. Căpitan Oarcă nr. 23, sub conducerea locotenentului Nicolae Dumitrescu. Aici şi-a găsit moartea instructorul legionar şi membru al Corpului Moţa-Marin, Nae Dumitrescu, asistent universitar. Au fost răniţi instructorii legionari: Hanu Traian şi Alexandru Stroienescu. Ianuarie 8 Al doilea grup de legionari se refugiază peste hotare, trecând graniţa în Polonia. Grupul este compus din: Nicolae Petraşcu, Viorel Trifa, Titi Cristescu şi locotenent Anghel Dragomir. Ianuarie 11 Inginer Augustin Micu, conducătorul organizaţiei Răzleţi din Bucureşti este arestat şi schingiuit îngrozitor în beciurile Prefecturii de Poliţie. Tot în aceeaşi zi şi în acelaşi loc, str. Vaselor, mai sunt arestaţi Virgil Borzea, Ovidiu Biriş şi Elena Bagdad. Ianuarie 13 Profesorul Nae Ionescu este arestat din nou şi internat în lagărul de la Miercurea Ciuc. Horia Sima însărcinează cu conducerea organizaţiei Răzleţi din Bucureşti pe Virgil Mihăilescu. Ianuarie 14 Nouă legionari în frunte cu dr. Emil Popa sunt condamnaţi la închisoare de Tribunalul Militar Cluj. Ianuarie 24 Descoperirea aruncătoarelor de flăcări şi arestarea locotenentului Nicolae Dumitrescu. La atelierul de pe Şos. Colentina, unde au fost descoperite aruncătoarele – în aceeaşi zi – odată cu locotenentul Nicolae Dumitrescu a mai fost arestat şi legionarul Conteş Constantin care, îmbrăcat în uniformă de caporal, îi ajuta la construirea aparatelor. Ianuarie 24 În legătură cu descoperirea aruncătoarelor sunt arestaţi următorii legionari: dr. Constantin Zissu, avocat Demetrescu Dimitrie, Demetrescu Nicolae, Ion Gh. Dumitriu, ing. Dumitru Popescu-Coculescu, Berechet Ion, Ion Ştefănescu, Robescu Adelina, dr. Gh. Buţu, Teodor Constantinescu, Popescu Gheorghe, Mircea Lobescu, av. Pârvulescu Teodor, studenţii Mirea Ion şi Teoharie Nicolae, Chirilă Nicolae şi Custură Ion. Ianuarie 25 Locotenentul ing. dr. chimist Nicolae Dumitrescu, iniţiatorul şi organizatorul aruncătoarelor de flăcări, este asasinat prin strangulare de către agenţii poliţiei în beciul Prefecturii de Poliţie din Bucureşti. Ianuarie 26 Profesorul Vasile Christescu este asasinat de către agenţii poliţiei la locuinţa ultimului său refugiu, în str. Căpitan Aviator Teodor Iliescu 15. Ianuarie 29 Legionara Lucia Grecu, curiera de încredere a Comandamentului Legionar şi participantă activă la toate evenimentele legionare din ultimele luni de prigoană este arestată de poliţie. Februarie 1 Intră în vigoare legea pierderii naţionalităţii îndreptată împotriva legionarilor refugiaţi peste hotare. Februarie 4 Horia Sima însoţit de legionarii Ilie Smultea şi Alexandru Popovici trece frontiera ungară pe la Baba Veche Seghedin, refugiindu-se în Germania. Februarie 5 Legionara Lucia Grecu, fiind torturată în mod sălbatic, se sinucide, aruncându-se de la etajul al II-lea al Prefecturii de Poliţie, spre a nu divulga autorităţilor nimic din ceea ce ştia în legătură cu numele şi activitatea conducătorilor legionari. Februarie 8 Horia Sima împreună cu legionarii Ilie Smultea şi Alexandru Popovici soseşte la Berlin, ca refugiat politic. Grupul legionarilor care pregăteau pedepsirea lui Armand Călinescu este prins de poliţie. Legionarii sunt ucişi şi arşi la crematoriu. Grupul era format din următorii legionari: Nadoleanu Enache, Vucu Martin, Gherman, Dragoş Popovici, dr. Iovu Ion. Februarie 9 La Huedin sunt arestaţi legionarii: Fleschin Petre, Stănescu Petre, Popa Ion, Ghedeon Ferdinand, locotenent Borzea Zenovie, Petre Aurel, Hodrea şi Victor Gruiţă. Februarie 9 În procesul rectorului Ştefănescu-Goangă sunt condamnaţi următorii legionari: studenţii Ion Pop şi Lăscăianu Aurel – condamnaţi la moarte. Atofanei Gh. La muncă silnică pe viaţă şi alţi 38 de legionari sunt condamnaţi între 12 şi 3 luni închisoare şi amendă. Februarie 10 Hanu Traian şi Alexandru Stroiescu, scăpaţi din explozia laboratorului legionar din str. Căpitan Oarcă, reuşesc să treacă frontiera pe la Sighet, în Cehoslovacia. Sunt arestaţi în Bratislava, de unde după aproape o lună de închisoare, sunt eliberaţi şi se refugiază la Berlin. Februarie 11 Victor Dragomirescu, încercând să se refugieze în Polonia cu avionul, se prăbuşeşte pe aerodromul Băneasa din cauza unui defect de motor. Atât el cât şi pilotul, legionarul Andrei Costin, sunt grav răniţi şi identificaţi de poliţie în spitalul militar Regina Elisabeta, unde fuseseră transportaţi. Februarie 22-23 Procesul aruncătoarelor de flăcări. Tribunalul Militar al Capitalei judecă procesul legionarilor care au luat parte la organizarea laboratorului din str. Căpitan Oarcă 23 şi a aruncătoarelor de flăcări. Sunt condamnaţi: Virgil Mihăiescu la 8 ani de închisoare, Hanu Traian (trecut în actele procesului cu numele său de împrumut – Achim Mircea – după legitimaţia unui student legionar aflat la studii în Franţa) şi Stroiescu Alexandru la câte 6 ani închisoare. Toţi trei sunt condamnaţi în contumacie. Dr. Constantin Zissu şi Conteş Constantin la câte 4 ani închisoare; Ion Berechet la 3 ani; dr. Gh. Guţu, Demetrescu Nicolae, Chirilă Nicolae şi Custură Ion la câte un an; ing. Dumitru Popescu-Coculescu şi prof. I. Gh. Dimitriu sunt achitaţi, dar internaţi în lagăr pentru un an de zile. Februarie 27 Constantin Papanace, în fruntea unui grup compus din Gh. Dragomir-Jilava, Nicolae Şeitan, Nicolae Smărăndescu şi Eugen Teodorescu, trece graniţa pe la Sighet, refugiindu-se prin Cehoslovacia în Germania, la Berlin, unde ajung în ziua de 3 martie. Martie 9 Profesorul Nae Ionescu este din nou arestat şi internat în spitalul din Braşov. Martie 15 Miti Dumitrescu şi Alexandru Constant sosesc la Praga cu gândul de a se refugia în Germania, unde ajung la Berlin în ziua de 19 martie. Martie Doamna Elena Zelea Codreanu, soţia Căpitanului, se refugiază la Berlin, împreună cu nepoţica sa, Cătălina. Aprilie 1 Legionarii refugiaţi în Germania se stabilesc la Amalienhof, lângă Berlin. Grupul, completat cu cei veniţi mai târziu, în cursul lunilor aprilie şi mai, era format din următorii: Constantin Papanace, Miti Dumitrescu, Victor Silaghi, Nicolae Pertaşcu, Gh. Dragomir-Jilava, Nicolae Şeitan, Titi Cristescu, Nicolae Horodniceanu, Nicolae Smărăndescu, Viorel Trifa, Stelian Stănicel, Alexandru Constant, Eugen Todorescu, Vereş Laurenţiu, Hanu Traian, Alexandru Stroiescu, Ilie Rotea, Virgil Mihăilescu, Popovici Alexandru, Ilie Şmultea, locotenent Anghel Dragomir, Pavel Boaru. În Berlin au mai rămas: Dna. Elena Z. Codreanu, Horia Sima, Ion Victor Vojen, pr. Ion Dumitrescu-Borşa, Gh. Ciorogaru şi Traian Sion. Aprilie 21 Mile Lefter, Simion Lefter, ing. Popescu sunt eliberaţi după un an de lagăr. Aprilie 30 Grupul legionarilor refugiaţi în Germania soseşte la Berlin. El se compune din: Nicolae Petraşcu, Nicolae Horodniceanu, Trifa şi Stelian Stănicel. Preotul Dumitrescu-Borşa sosise mai înainte. Mai Organizarea Comandamentului Legionar de la Berlin. El se compune din: preotul Dumitrescu-Borşa, Constantin Papanace, Horia Sima, Ion Victor Vojen, Victor Silaghi şi Alexandru Constant. Şeful grupului refugiat la Berlin este recunoscut preotul Dumitrescu-Borşa. Horia Sima e însărcinat cu legăturile cu ţara. Constant şi Vojen se ocupă de relaţiile externe. Se decide continuarea acţiunii de răzbunare a Căpitanului. Se dă dezlegare lui Miti Dumitrescu. Iunie 6 Miti Dumitrescu şi Ilie Şmultea se întorc din Germania în ţară, conduşi până la frontiera româno-ungară de Victor Silaghi. Iunie 24 Prof. Nae Ionescu este pus din nou în libertate. Iulie 10 Nicoleta Nicolescu, comandantă legionară, este arestată prin trădarea lui Vârfureanu şi asasinată de poliţia din Bucureşti. August 15 Horia Sima pleacă din Germania spre ţară, pe ruta Iugoslavia. În acelaşi timp, Nicolae Petraşcu pleacă în Italia cu misiunea de a lua contact cu legionarii de acolo. August 30 Corneliu Georgescu şi Radu Mironovici, comandanţi ai Bunei-Vestiri, sunt eliberaţi din lagăr. Septembrie 10 Grupul legionar de la Berlin ţine o şedinţă în care se reexaminează politica externă a Mişcării Legionare, în raport cu noua situaţie creată prin încheierea pactului de neagresiune germano-rus. Constantin Papanace face o expunere în legătură cu poziţia Legiunii, hotărând menţinerea liniei fixată de Căpitan. Septembrie 21 Pedepsirea lui Armand Călinescu. La orele 2 după-amiază, Armand Călinescu, călăul Legiunii, este pedepsit de 9 legionari conduşi de Miti Dumitrescu. Echipa Răzbunătorilor este formată din: Miti Dumitrescu, Cezar Petrescu, Traian Popescu, Nelu Moldoveanu, Jan Ionescu, Jan Vasiliu, Marin Stănciulescu, Isaia Ovidiu şi Gheorghe Paraschivescu. După marele act de pedepsire echipa a ocupat apoi microfonul societăţii de radio prin care a vestit ţării întregi acţiunea de pedepsire săvârşită, pronunţând cuvintele următoare: Armand Călinescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, a fost executat de o echipă de legionari. Suntem fii de români din Prahova şi am îndeplinit o necesitate dureroasă. Am pedepsit pe acela cu a cărui învoire a fost omorât cel mai mare român: Corneliu Zelea Codreanu. Legionarii echipei răzbunătoare s-au predat autorităţilor poliţieneşti care, după ce i-au torturat timp de 8 ore într-un mod înfiorător, i-au legat şi împuşcat fără judecată, iar trupurile lor aruncate în stradă şi expuse publicului îndurerat. Înainte de clipa jertfirii lor, cei 9 eroi martiri au adresat tuturor legionarilor o scrisoare din care desprindem: Ne-am hotărât să pedepsim! Din dragoste adâncă faţă de acest pământ frământat de sângele atâtor martiri, din dragoste pentru neamul acesta, vom încerca să rupem o frântură din trupul uriaş al viermelui conducător ce roade fiinţa neamului. Violenţa în sine nu schimbă nimic, dar ea este o dureroasă necesitate. Vrem numai atât, ca prin violenţa noastră să trezim neamul românesc. Septembrie 21-22 Masacrele mişeleşti din noaptea de 21-22 septembrie 1939. noul guvern constituit sub preşedinţia gen. Argeşanu, având pe gen. Gavril Marinescu ca Ministru de Interne, a ordonat uciderea tuturor fruntaşilor legionari din lagăre şi închisori, precum şi câte 3-5 legionari din fiecare judeţ. Astfel, au fost asasinaţi: grupul de la închisoarea Râmnicu-Sărat în frunte cu ing. Gh. Clime, care a fost chinuit şi torturat în mod înfiorător; 44 în lagărul de la Miercurea Ciuc; 31 în lagărul de la Vaslui; 7 la Spitalul Militar din Braşov; 10 în Bucureşti; 147 în restul ţării. În total, 252 de legionari. Septembrie 22 Victor Dragomirescu este ridicat de la spitalul închisorii Văcăreşti, sugrumat în maşină şi dus la crematoriu unde, încă dând semne de viaţă, a fost ars de viu. Septembrie 23 Constantin Papanace adresează o scrisoare ministrului J. Goebbels în care restabileşte adevărul istoric în legătură cu jertfa lui Miti Dumitrescu şi a camarazilor săi, protestând împotriva aprecierilor eronate publicate în presa germană. Octombrie 26 Horia Sima pleacă din ţară trecând frontiera în Iugoslavia pe la Comloşul Mare, unde stă refugiat mai bine de o lună de zile. Decembrie 9-10 Horia Sima trece graniţa din Iugoslavia în Germania cu un grup de legionari. Sunt arestaţi şi închişi la Graz de unde sunt eliberaţi în preajma Crăciunului, când sosesc la Berlin.

Anul 1940 Ianuarie Preotul Dumitrescu-Borşa, Constant şi Vojen se izolează de grupul legionar Berlin şi se retrag din luptă, adoptând o poziţie care nu convenea liniei legionare. Conducerea grupului Berlin revine lui Horia Sima şi Constantin Papanace. Horia Sima începe să recruteze elemente pentru un nou grup de acţiune, cu scopul de a se întoarce în ţară în primăvară. Ianuarie. Februarie. Martie Se continuă tratativele de destindere începute în decembrie 1939 între Carol al II-lea şi delegaţii Mişcării Legionare. Delegaţia este formată din: Ilie Gârneaţă, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Augustin Bidianu şi dr. Vasile Noveanu. Martie 15 Moartea prof. Nae Ionescu, survenită în condiţii neobişnuite. Legiunea pierde, în persoana lui, într-un moment greu, un element de excepţională valoare. Martie 17 Legământ de luptă luat de Horia Sima, în şedinţă solemnă, unui număr de 17 legionari, la Tempelhoff-Berlin. Martie 24 Grupul legionarilor refugiaţi din Berlin ţine o şedinţă solemnă pentru comemorarea prof. Nae Ionescu. Şedinţa este deschisă de Constantin Papanace, care vorbeşte. Cu acest prilej s-a redactat un act documentar prin care se precizează poziţia Mişcării Legionare faţă de aşa-zisa împăcare între Garda de Fier şi regimul lui Carol al II-lea. Actul a fost semnat de toţi cei prezenţi. Martie 28 Soseşte la Berlin prima delegaţie legionară formată din Radu Mironovici şi Constantin Stoicănescu, cu misiunea oficială de a arăta stadiul acţiunii de destindere din ţară şi a trata reîntoarcerea grupului de legionari refugiaţi. În fapt, cu acest prilej s-a coordonat acţiunea dintre legionarii refugiaţi şi cei din ţară, conform ţelurilor legionare. Mai 2 A doua delegaţie legionară compusă din Constantin Stoicănescu şi Augustin Bidianu vine la Berlin în acelaşi scop. Horia Sima şi Constantin Papanace trimite prin delegaţia formată din Constantin Stoicănescu şi Augustin Bidianu câte un memoriu-răspuns adresat regelui Carol al II-lea, prin care se precizează punctul de vedere al Mişcării Legionare în politica externă. Mai 5 Horia Sima împreună cu un grup de legionari părăseşte Germania, trecând frontiera prin Iugoslavia în ţară. Grupul este format din: Nicolae Petraşcu, Eugen Teodorescu, Boian Ion, Borobaru Traian, Petre Dumitriu şi Ilie Rotea. Mai 19 Horia Sima este arestat de jandarmi în comuna Clopodia din jud. Timiş, iar Nicolae Petraşcu este prins în comuna Comorâşte din jud. Caraş, după ce s-au despărţit unul de altul la Lăţunaş. Mai 13 Horia Sima este eliberat din închisoare. Iunie 18 Audienţa lui Horia Sima la rege. Iunie 23 Horia Sima cere printr-un manifest legionarilor să se înscrie în Partidul Naţiunii, nou înfiinţat, după dizolvarea Frontului Renaşterii. Iunie 24 Grupul legionarilor refugiaţi la Berlin comemorează ziua înfiinţării Legiunii. Constantin Papanace face o expunere în legătură cu evenimentele din ţară. Iunie 27 Are loc întrevederea între generalul Antonescu şi Horia Sima în casele doctorului Alexandru Popovici. Iunie 28 Horia Sima este numit Subsecretar de Stat la Ministerul Educaţiei Naţionale. Iunie 30 Grupul legionarilor refugiaţi în Berlin, reunit în şedinţă sub conducerea lui Constantin Papanace, redactează un act în care se precizează poziţia Mişcării Legionare faţă de autorii dezastrului ţării, arătându-se ca direct responsabili regele Carol al II-lea şi politicienii săi. Iulie 3 Demisia guvernului Tătărăscu. Se formează noul guvern Gigurtu, având ca Ministru de Externe pe Mihail Manoilescu, din care fac parte următorii legionari: Horia Sima, Ministru al Culturii şi Artelor, dr. Vasile Noveanu, Ministru al Inventarului, dr. Augustin Bidianu, Ministrul subsecretar de stat la Ministerul Finanţelor. Iulie 7 Horia Sima demisionează din postul de Ministru al Cultelor şi Artelor şi răspândeşte textul demisiei sale în public. Iulie 9 Radu Budişteanu este numit Ministru al Cultelor şi Artelor. Iulie 14 Are loc în Capitală, la Radu Budişteanu acasă, o întrunire a fruntaşilor legionari organizată de grupul miniştrilor legionari care au refuzat să demisioneze din guvern: Noveanu, Bidianu şi Budişteanu. Scopul acestei întruniri era să obţină dezavuarea lui Horia Sima. Manevra eşuează. După explicaţiile date de Horia Sima, adunarea fruntaşilor legionari aprobă în unanimitate poziţia adoptată de acesta şi cere celorlalţi miniştri legionari să-i urmeze gestul. August 3 Memoriul trimis la Bucureşti de către grupul legionar refugiat la Berlin pentru a fi înmânat regelui Carol al II-lea, prin care i se cere abdicarea, ca răspuns la diferitelor propuneri ce li s-au făcut să se întoarcă în ţară. Iulie, a doua jumătate La sugestia şi insistenţa colonelului Zăvoianu, Horia Sima îşi dă asentimentul la înfiinţarea Forului Legionar. Forul se constituie şi-şi ţine şedinţele săptămânal, în casele colonelului Zăvoianu. Din For fac parte următorii: colonel Zăvoianu, Popescu-Buzău, Aristotel Gheorghiu, Horia Sima, Vasile Iasinschi, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneaţă, Mile Lefter, prof. Traian Brăileanu, Radu Mironovici. August 4 Apare la Berlin Buletinul Informativ, organul legionarilor refugiaţi, sub conducerea lui Constantin Papanace. August 10 Constantin Papanace, în numele grupului legionarilor refugiaţi la Berlin, prezintă conducătorului secţiei de politică externă a Partidului Naţional Socialist, Alfred Rosenberg, un memoriu privitor la politica externă a Mişcării Legionare în legătură cu evenimentele din România. August 11 Horia Sima face declaraţii presei străine prin care demască o acţiune de intrigă a legaţiei engleze din Bucureşti, care răspândise un manifest ostil puterilor Axei, ca şi cum ar aparţine Legiunii. August 16 Audienţa colectivă la rege a fruntaşilor legionari: Horia Sima, Traian Brăileanu, Corneliu Georgescu şi Radu Mironovici. Nu se ajunge la înţelegere. August, a doua jumătate Importante întrevederi ale lui Octavian Roşu şi dr. Ovidiu Biriş cu dr. Valer Moldovan, trimisul special al regelui Carol al II-lea în Germania. Se sondează cercurile oficiale germane în raport cu Legiunea şi persoana regelui. August 29 Guvernul dă o largă amnistie politică în ţară printr-un decret regal care priveşte delictele de natură politică, începând de la 1 ianuarie 1937. Septembrie 3 Marţi, ora 9 seara: izbucnirea revoluţiei legionare organizată de Horia Sima în centrele Timişoara, Deva, Alba Iulia, Sibiu, Braşov, Constanţa şi Bucureşti. Horia Sima lansează un manifest cu data de 1 septembrie prin care se cere abdicarea regelui Carol al II-lea. Mari manifestaţii au loc în Capitală. Se dau lupte între autorităţi şi legionari care atacă şi ocupă instituţiile publice în centrele principale de atac: Bucureşti, Braşov, Constanţa. Au jertfit viaţa următorii legionari: la Braşov – Lucian Caramlău, Grigorescu Grigore, Sălceanu Constantin, Ştefănescu Gheorghe, Sultan Donat. La Constanţa – Ardeleanu Constantin, Caporani Cristu şi Cavachi Ilie. Septembrie 4 Guvernul Gigurtu demisionează. Generalul Ion Antonescu este însărcinat cu formarea noului guvern. Septembrie 5 Generalul Ion Antonescu primeşte puteri depline de la regele Carol al II-lea. Constituţia din 1938 este suspendată. Legionarii arestaţi la 3 septembrie sunt eliberaţi de gen. Antonescu. Uriaşe manifestaţii în Capitală şi în toată ţara. Septembrie 6 Minunea Arhanghelului Mihail Prăbuşirea tiraniei carliste. Abdicarea regelui Carol al II-lea. Dimineaţa la ora 6, regele Carol al II-lea abdică în favoarea fiului său Mihai, care este proclamat rege în aceeaşi zi, la orele 8. Manifestaţii uriaşe în toată ţara ale legionarilor şi ale poporului întreg. Proclamaţia gen. Ion Antonescu prin care anunţă ţării un regim al tineretului, nădejdea neamului. Horia Sima soseşte în Capitală venind de la Braşov. La ora 16 are o întrevedere cu gen. Antonescu, în care se discută participarea Mişcării Legionare la guvern. Se duce apoi la sediul legionar din str. Gutenberg, pe care-l ia în primire, în numele Mişcării. În aceeaşi după-amiază, Forul Legionar, întrunit în casa colonelului Zăvoianu, salută prin glasul lui Corneliu Georgescu pe Horia Sima ca urmaş al Căpitanului. Septembrie 7 În toată ţara continuă manifestaţiile legionare. Horia Sima ia în primire de la autorităţile militare Casa Verde. Aici are loc un parastas pentru Ion Moţa, Vasile Marin şi a tuturor camarazilor căzuţi în anii 1938-1939. legionarii iau în primire sediile şi proprietăţile lor confiscate. Reapare ziarul Buna Vestire. Horia Sima dă un manifest prin care suspendă pentru câtva timp manifestaţiile legionare, în scopul păstrării liniştii şi a ordinii. Înmormântarea legionarilor căzuţi la Constanţa în luptele de la 3 septembrie. Cu ştirea şi aprobarea gen. Antonescu, comandantul legionar Vasile Boldeanu pleacă cu un avion militar la Timişoara, pus la dispoziţie de comandorul Jienescu, pentru a împiedica pe regele Carol să-şi ducă în străinătate averile fabuloase ce le-a furat din ţară. Trenul în care se refugiază regele Carol nu poate fi oprit. Se trag focuri de armă în ferestrele trenului de către legionarii masaţi de-a lungul liniei ferate. Septembrie 8 Sunt înmormântaţi la Braşov legionarii căzuţi la 3 şi 6 septembrie la Braşov şi Vâlcele: Caramlău Lucian, Grigorescu Grigore, Sălceanu Constantin, Ştefănescu Gheorghe, Sultan Donat. Vasile Iasinschi începe reorganizarea centrului Răzleţi din Bucureşti. Constantin Papanace trimite în numele grupului refugiat la Berlin telegrame prin care salută biruinţa legionară către gen. Ion Antonescu, prof. Ion Zelea Codreanu şi Horia Sima. Septembrie 11 Marea solemnitate a reînhumării celor 46 de legionari asasinaţi în lagărul de la Miercurea Ciuc în noaptea de 21 septembrie 1939 la cimitirul eroilor legionari din Predeal. Horia Sima dă directive pentru organizarea sărbătoririi zilei Căpitanului. Radu Mironovici, Vasile Iasinschi şi Aristotel Gheorghiu sunt însărcinaţi cu organizarea acestei solemnităţi. Septembrie 13 Marea sărbătorire a zilei de naştere a Căpitanului. 10.000 de legionari defilează în capitala ţării, de la biserica Ilie Gorgani şi până la Casa Verde. Horia Sima, Comandantul Mişcării Legionare, vorbeşte la mormântul lui Moţa şi Marin, despre lupta Căpitanului şi sensul vieţii legionare. Grupul legionarilor refugiaţi la Berlin fundează capela română din capitala Germaniei, cu prilejul comemorării Căpitanului. Se oficiază un parastas, dându-se capelei numele de Arhanghelul Mihail şi considerându-se Căpitanul ca prim ctitor. Constantin Papanace citeşte actul de fundaţie. La această solemnitate, pe lângă toţi legionarii aflători în Berlin, a mai participat, din partea guvernului german, ministrul cultelor, Karl Hanns. Constantin Papanace trimite lui Adolf Hitler, în numele grupului legionarilor refugiaţi în Germania, o telegramă, la plecarea spre ţară, în care mulţumeşte pentru ospitalitatea acordată. Septembrie 14 Proclamarea Statului Naţional Legionar. Se alcătuieşte noul guvern, sub conducerea generalului Ion Antonescu. Din el fac parte următorii membrii legionari: - Horia Sima, Comandant al Mişcării Legionare şi vicepreşedinte al guvernului; - Vasile Iasinschi, Ministrul Muncii şi al Sănătăţii; - Traian Brăileanu, Ministrul educaţiei Naţionale. - Ion Protopopescu, Ministru al Inventarului; - Mihail Sturza, Ministru de Externe; - Corneliu Georgescu, Subsecretar de Stat ala Colonizărilor; - Constantin Papanace, Subsecretar de Stat la Finanţe; - Alexandru Constant; Subsecretar de Stat la Propagandă; - Horia Cosmovici, Subsecretar de Stat la Preşedinţie. Septembrie 15 M.S. Regina Mamă Elena soseşte în Capitală întorcându-se din Italia din exil. Poporul şi legionarii îi fac o impresionantă primire. Se întoarce în ţară sub conducerea lui Constantin Papanace, grupul legionarilor refugiaţi în Germania, împreună cu soţia Căpitanului, doamna elena Zelea Codreanu. Horia Sima comandantul Mişcării Legionare, adresează un apel legionarilor, cerând mobilizarea tuturor elanurilor pentru refacerea Ţării. Septembrie 18 Bunurile fostei organizaţii Straja Ţării trec în patrimoniul Mişcării Legionare. Septembrie 22 Ziua martirilor legionari. Vasile Iasinschi organizează cea dintâi solemnitate a pomenirii eroilor şi martirilor legionari, la Predeal. Au participat: Generalul Ion Antonescu, Horia Sima şi miniştrii plenipotenţiari ai Germaniei şi Italiei la Bucureşti: Fabricius şi Palerno Chigi. În aceeaşi zi au avut loc mari solemnităţi comemorative la locurile de martiraj: Râmnicul Sărat, Bucureşti, Vaslui şi Râşnov. Septembrie Guvernul ia primele măsuri cu caracter antisemit. Jidanii sunt eliminaţi din Sindicatul ziariştilor, din barouri etc… Septembrie 26 Înfiinţarea Ajutorului Legionar. Horia Sima, Comandantul Mişcării Legionare, dă circulara de înfiinţare a Ajutorului Legionar. Ilie Gârneaţă, comandant al Bunei Vestiri, este însărcinat cu conducerea acestei noi organizaţii. Septembrie 30 Ilie Gârneaţă, conducătorul Ajutorului Legionar, adresează un apel, chemând inimile generoase ale neamului să ia parte la marea bătălie începută. Octombrie 1 Ajutorul Legionar, începe să funcţioneze având sediul central în Bucureşti, strada Roma. Chiar de la înfiinţare, această primă instituţie legionară, a stârnit un mare entuziasm în popor şi o largă participare sufletească şi materială. Octombrie 2 Profesorul Traian Brăileanu, Ministrul Educaţiei Naţionale, începe reforma învăţământului Octombrie 5 Începe revizuirea procesului Căpitanului. Colonelul Zăvoianu este instalat la prefectura de poliţie. Octombrie 6 Are loc în Capitală o mare manifestaţie legionară organizată de Radu Mironovici, Comandant al bunei Vestiri. Peste una sută de mii cămăşi verzi au defilat prin faţa generalului Ion Antonescu, Horia Sima şi a reprezentanţilor diplomatici ai puterilor Axei. Octombrie 9 Horia Sima, Comandantul Mişcării Legionare, ţine un discurs, în aula liceului Andrei Şaguna din Braşov, despre raporturile româno-maghiare. Octombrie 10 O echipă de o sută de legionari sub comanda lui Victor Silaghi, ca invitaţi la marile serbări ale tineretului italian la Padova, defilează în faţa Ducelui Mussolini. Octombrie 13 Reapare Libertatea proprietatea familiei Ion I. Moţa, redactată de Viorel Trifa. Octombrie 14 Ziarul Cuvântul îşi reia apariţia sub direcţia profesorului Petre P. Panaitescu. Octombrie 15 Decret lege Nr. 3460 de reorganizare pe baza noi a U.N.S.C.R.- ului, în competiţia căruia cad toate problemele de educaţie naţională, asistenţă, burse, sport, raporturi externe etc., ale studenţimii române. Octombrie 16 Horia Sima, Comandantul Mişcării Legionare, dă printr-o circulară, directive pentru reluarea bătăliei fierului vechi. Octombrie 27 La Predeal are loc solemnitatea reînhumării eroilor martiri legionari asasinaţi în lagărul de la Vaslui, precum şi depunerea urnelor cu cenuşa celor ucişi în prigoana anului 1939; Vasile Christescu, locot. Nicolae Dumitrescu, Nicoleta Nicolescu, Victor Dragomirescu, Clement Gheorghe, grupul Nadoleanu, şi grupul Miti Dumitrescu. Constantin Papanace întreprinde o acţiune de intervenţie oficială în sprijinul eliberării românilor macedoni din Grecia. Noiembrie 1 Reapare Cuvântul Studenţesc ca organ oficial al U.N.S.C.R. – ului. Noiembrie 2 O delegaţie a tineretului legionar condusă de Nicolae Petraşcu, Constantin Stoicănescu şi Ilie Şmultea, pleacă în Germania, în urma invitaţiei făcute de organizaţia tineretului german. Noiembrie 3 Deschiderea festivă a cursurilor de la Universitatea din Bucureşti. Ţin cuvântări: P. P. Panaitescu, rectorul Universităţii şi conducătorul studenţimii bucureştene Dr. Valer Neagoe. Pentru prima dată, după 20 de ani de lupte, când această solemnitate se oficiază într-un cadru de perfectă armonie între studenţime şi profesori. Noiembrie 4 Decret regal prin care Viorel Trifa este numit preşedinte al U.N.S.C.R. pe o perioadă de 3 ani. Noiembrie 7 Îşi găsesc moartea într-un accident de automobil, legionarii: Necrelescu Eugeniu şi Aron Valeriu. Noiembrie 8 Mare serbare legionară la Iaşi, în prezenţa M.S. Regelui Mihai, a generalului Ion Antonescu şi a Comandantului Mişcării Legionare, Horia Sima. Iau parte delegaţii ale tineretului german şi italian, oraşul Iaşi este proclamat oraşul Mişcării Legionare. Reapare Pământul Strămoşesc sub conducerea Comandanţilor Bunei Vestiri. Apare cel dintâi timbru poştal oficial cu efigia Căpitanului. Noiembrie 10 Deschiderea noii Universităţi a Transilvaniei la Sibiu, în prezenţa generalului Ion Antonescu, Conducătorul Statului şi a Comandantului Mişcării Legionare, Horia Sima. Cutremurul. Toate organizaţiile legionare depun o muncă uriaşă pentru repararea dezastrului. Noiembrie 11 Se înfiinţează organizaţia Munca Legionară, sub conducerea lui Constantin Stoicănescu. Noiembrie 12 Generalul Ion Antonescu, însoţit de o delegaţie legionară compusă din Mihail Sturza, Constantin Papanace, Vladimir Dumitrescu, Alexandru Constant, pleacă în Italia unde este primit de Ducele Benito Mussolini. Noiembrie 14 România fiind complet lipsită de blindate şi găsindu-se sub ameninţarea permanentă a armatei sovietice, Guvernul Naţional Legionar cere Germaniei să-i procure două unităţi de blindate. Acestea sunt imediat trimise de către nemţi împreună cu instructorii necesari. Datorită neruşinatelor afaceri ale Regelui Carol al II-lea şi a guvernelor sale, în legătură cu armamentul şi înzestrarea oştirii, unităţile acestea de blindate vor fi singurele cu care vom intra în război împotriva URSS şi pentru eliberarea Basarabiei. Mussolini protestează şi cere ca România să primească şi ajutor italian sub formă de trupe. Este refuzat. Marele luptător naţionalist ardelean, protopopul Ion Moţa, încetează din viaţa în vârstă de 72 ani în urma unei scurte boli, în Bucureşti. Noiembrie 22 Generalul Ion Antonescu, împreună cu o delegaţie de demnitari legionari este primit de Fuhrer-ul Adolf Hitler, la Berlin. Delegaţia legionară este compusă din Mihail Sturza, Ministru de Externe, Vasile Iasinschi, Ministrul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, Constantin Papanace, Subsecretar de Stat la Departamentul Finanţelor, Alex. Constant, Subsecretar de Stat în Ministerul Propagandei. Noiembrie 23 România Legionară aderă în mod solemn la pactul tripartit semnat la 27 Septembrie 1940, între Germania, Italia şi Japonia, la Berlin. Adeziunea României la Pactul Tripartit (prevăzut a fi Cvadripartit) este semnată de Antonescu dar nu şi de Sturdza. Noiembrie 25 Încep săpăturile la Jilava pentru deshumarea rămăşiţelor pământeşti ale Căpitanului, Nicadorilor şi Decemvirilor. Noiembrie 26-27 Mulţimea legionarilor revoltaţi la vederea osemintelor sfinţite prin martiraj ale Căpitanului, pedepseşte pe cei 64 de deţinuţi politici închişi la Jilava, adevăraţii vinovaţi în chinuirea tineretului neamului românesc şi de sfâşierea pământului Ţării. Noiembrie 27 Procesul Căpitanului este revizuit şi sentinţa de condamnare este anulată. La Casa Studenţilor din Bucureşti se adună Consiliul Suprem al UNSCR-ului cu delegaţii din toată ţara. Viorel Trifa este ales preşedinte al UNSCR-ului şi însărcinat cu reorganizarea vieţii studenţeşti. În aceiaşi zi se instalează la preşedinţia Centrului Studenţesc Bucureşti, Dr. Valer Neagoe. Noiembrie 29 Marea solemnitate a reînhumării rămăşiţelor pământeşti ale Căpitanului, Nicadorilor şi Decemvirilor la mausoleul de la Casa Verde. Prin faţa naţiei îndurerate, cortegiul marilor martiri – purtat şi condus de zeci de mii cămăşi verzi – parcurge ultimul drum prin Capitala Ţării, însoţit fiind de toţi conducătorii Legiunii, ai Statului şi reprezentanţii diplomatici ai Germaniei, Italiei, Spaniei şi Japoniei. La înmormântarea Căpitanului au mai participat Baldur von Schirach, conducătorul H.J- ului şi Bohle, şeful org. externe al NSDAP-ului. Decembrie 10 Sărbătorirea zilei studenţimii. Participă: Comandantul Mişcării Legionare, Horia Sima, Ministrul Educaţiei Naţionale , Profesor Traian Brăileanu, rectorul Universităţii din Bucureşti, Profesor P. Panaitescu, Profesorii universitari din Bucureşti şi delegaţii studenţimii italiene şi germane: Dr. Valseriati, Roma şi Dr. Ronneberger, Viena. Iau cuvântul: Horia Sima, Comandantul Mişcării Legionare, Dumitru Groza din partea muncitorimii legionare, Viorele Trifa şi delegaţii studenţimii străine. Cu acest prilej se sfinţeşte drapelul studenţimii lucrat de studentele din Bucureşti, reprezentând o Românie Mare brodată cu fir pe culorile naţionale. Decembrie 12 Horia Sima, Comandantul Mişcării Legionare, dă un ordin circular către legionarii din cadrele armatei prin care le dă instrucţiuni de comportare. Decembrie 19 Generalul Ion Antonescu demite pe Mihail Sturza din postul de ministru al Afacerilor Străine.

Anul 1941 Ianuarie 15 Antonescu îl vizitează pe Hitler la Strazburg, Hitler îl informează despre iminentul război cu URSS şi cere colaborarea României. Antonescu pretinde că trebuie să lichideze mai întâi Mişcarea Legionară, care ar fi fost un element de dezordine. Antonescu uită să ceară material modern de război pentru armata română. Condiţia sine qua non a participării noastre la război trebuia să fie tocmai livrarea urgentă a acestui material. În tot timpul campaniei din Rusia , armata română va fi lipsită de materialul necesar. Ianuarie 19 Conflict între Generalul Antonescu şi Generalul Petrovicescu, ministru de interne şi prieten al Mişcării Legionare. Demiterea lui Petrovicescu. Ianuarie 21 Sub pretextul unei conferinţe toţi prefecţii de judeţe (care erau în majoritate covârşitoare legionari) sunt chemaţi de generalul Antonescu la Bucureşti. În absenţa acestora, coloneii de armată mai vechi, care fuseseră şi prefecţi pe vremea lui Carol al II-lea, când primesc de la generalul Antonescu ordinul de a deschide plicurile sigilate, primite cu două săptămâni în urmă. În ele găsesc ordinul de a ocupa prefecturile. Reamintim că pe vremea coloneilor prefecţi, Carol al II-lea, cu ajutorul lor a executat peste 500 de legionari fără nici un fel de judecată. Aşa începe lovitura de stat a lui Antonescu împotriva Statului Naţional Legionar, cunoscută mai târziu drept, culmea, rebeliunea legionară, ca şi cum legionarii se revoltau împotriva propriei lor guvernări. Legionarii opun lui Antonescu o rezistenţă îndârjită dar pasivă, în chiar clădirile pe care le ocupau în exerciţiul legal al funcţiilor publice. La focurile de armă ale soldaţilor legionarii răspund trăgând numai deasupra capetelor acestora. Antonescu cere sfatul şi ajutorul lui Hitler, care îi răspunde: lichidează Mişcarea. Trupele germane staţionate în România primesc ordinul să zdrobească Mişcarea Legionară dacă acesta nu renunţă la rezistenţă. Ianuarie, noaptea 22-23 Dr. Neubacher, însărcinat cu afaceri german, este primit de Horia Sima. El este purtătorul de cuvânt din partea lui Antonescu şi a lui Hitler, că nu se va lua nici o măsură de represiune împotriva legionarilor. De asemenea, Dr. Neubach afirmă că este împuternicit să propună participarea Mişcării Legionare la un nou guvern, cu singura condiţie ca orice rezistenţă legionară faţă de puciul lui Antonescu, să înceteze înainte de 23 ianuarie, ora 12. Rezistenţa legionară încetează la Bucureşti înainte de orele 8 dimineaţa, iar în provincie înainte de orele 11. Totuşi la ordinele lui Antonescu Armata trage în populaţia paşnică din centrul Bucureştiului. Statisticile lui Antonescu menţionează cifra de 360 de morţi, dintre care multe femei şi un însemnat număr de copii. Astăzi s-a dovedit că Antonescu făcuse cu două săptămâni înainte de puci un pact cu membrii partidului comunist pentru ca aceştia să ajute la aşa zisa devastare a cartierelor evreieşti şi la asasinare unor evrei în frunte cu comitetul sionist. Ianuarie-Iunie Arestări, procese sumare, condamnări la moarte şi execuţii de legionari de către Antonescu, cu consimţământul noului ministru german, Manfred von Kilinger. Legionarii care reuşesc să se refugieze în Germania sunt imediat închişi în lagăre.

Unelte personale