Radu Rosetti

Radu Rosetti (n. 14 septembrie 1853, Iaşi - d. 12 februarie 1926) a fost un scriitor, politician şi istoric român.

Biografie

Părinţii săi sunt Logofătul Răducanu Rosetti şi domniţa Aglae Ghica, fiica domnitorului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica.Copilăria şi tinereţea şi le-a petrecut la Căiuţi şi Pralea (lângă Oneşti), la moşia părinţilor săi. Studiile şi le-a făcut în Elveţia şi Franţa, a obţinut bacalaureatul în ştiinţe în 1873. Întors în ţară după moartea tatălui său, Radu Rosetti va prelua moşia de la Căiuţi. În 1888 este nevoit să înstrăineze moşia şi se mută la Târgu Ocna, în fosta casă a lui Costache Negri, apoi la Bacău. S-a căsătorit la 9 iulie 1876 cu Smaranda (Emma) Bogdan. Împreună au avut 4 copii: Radu (istoric, general), Henri (licenţiat în drept), Eugeniu (ziarist, călător pasionat) şi Magdalena (căsătorită Beldiman). A avut o carieră politică scurtă, fiind prefect de Roman (1889) şi Brăila (1892), deputat în mai multe legislaturi, director general al închisorilor (1895), director al departamentului „Lucrări speciale şi istorice” în Ministerul de Externe, membru în delegaţia pentru stabilirea frontierelor cu Ungaria. Bun povestitor, fin, ironic şi cu umor a publicat studii de istorie, genealogie, istorie socială, comentarii politice şi pagini de literatură în volume şi în prestigioase publicaţii ale vremii. „Cu paloşul”, romanul său de debut, s-a bucurat de un mare succes de public, fiind premiat în 1906 de către Academia Română

Lucrări literare

• „Cu paloşul: poveste vitejească”, Ed. primă, Bucureşti, 1905
• „Poveşti moldoveneşti”, Iaşi: Editura Viaţa Românească, 1920
• „Alte poveşti moldoveneşti”, Iaşi: Editura Viaţa Românească, 1921
• „Amintiri”, Ediţie princeps, vol. 1-3, Iaşi: Editura Viaţa Românească; Bucureşti: Editura Cultura românescă, 1925-1927

Articole şi publicaţii

• „La Roumanie et les Juifs”, I. V. Socecu, Bucharest: Verax, 1903
• „Pământul, sătenii şi stăpânii în Moldova”, Tomul I : Dela origini pănă la 1834 Bucureşti : Editura Librăriei Socec , 1907
• „Pentru ce s-au răsculat ţăranii”, Bucureşti: Editura Librăriei Socec, 1907
• „Acte şi legiuiri privitoare la chestia ţărănescă: Seria II: Din domnia regelui Carol”, Ploieşti: Progresul, 1907
• „Acte şi legiuiri privitoare la chestia ţărănescă: Seria II: Din domnia regelui Carol: vol.2”: Legile pentru vânzarea bunurilor statului 1907
• „Acte şi legiuiri privitoare la chestia ţărănescă: Seria II: Din domnia regelui Carol: vol.4”: Legile pentru vânzarea bunurilor statului, Bucureşti: Socec & Co, 1908
• „Arhiva senatorilor de la Chişinău şi ocupaţia rusească de la 1806-1812”, 1909
• „Păcatele sulgeriului”, Ed. întâi, Bucureşti, 1912
• „Acţiunea politicii ruseşti în Ţările Române: povestită de organele oficiale franceze”, 1914
• „Despre unguri şi episcopiile catolice din Moldova” , 1905
• „Cronica Vascanilor” (judetul Suceava), 1906
• „Despre censura în Moldova”, 1907:
  • vol. 1: „Înfiinţarea censurii de Guvernul provizoriu rus şi funcţionarea ei sub acel regim: 1828 -1834”
  • vol. 2: „Censura sub Mihaiu Sturza : 1834 -1849”** vol. 3: „Censura cărţilor evreeşti în Moldova sub domniile regulamentare”
  • vol. 4: „Censura sub Grigorie Ghyca şi desfiinţarea ei”
• „Cum se căutau moşiile in Moldova la începutul veacului XIX : Condica de răfueală a Hatmanului Răducanu Roset cu vechilii lui pe anii 1798-1812”, 1909
• „Un proces de sacrilegiu la 1836 în Moldova”, 1909
• „Amanunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812”, 1909
• „Amanunte asupra Terii-Românesti dela 1808 la 1812”, 1909
• „Conflictul dintre Guvernul Moldovei şi Mănăstirea Neamţului”, 1910

Referinţe critice

• George, Alexandru: „Comparaţii semnificative” în Luceafărul nr. 32 din 4 septembrie 1996, p. 11
• Vârgolici, Teodor: „Amintirile lui Radu Rosetti” în Adevărul literar şi artistic nr. 356 din 16 februarie 1997, p. 4
• Savitescu, Ionel: „Radu Rosetti – Amintiri” în Ateneu nr. 5 din mai 1997, p. 5
• Călinescu, George: „Istoria literaturii române de la origini şi până în prezent”, Ed. a 2-a revăzută şi adăugită, Bucureşti: Minerva, 1982, Radu Rosetti la p. 677-678
• „Enciclopedia istoriografiei româneşti” (coord. Ştefan Ştefănescu) – Bucureşti: Editura ştiinţifică şi enciclopedică, 1978
• Micu, Dumitru: „Literatura română la începutul secolului al XX-lea, 1900-1916” – Bucureşti: Editura pentru literatură, 1964
• Stoicescu, N.: „Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românescă şi Moldova sec. XIV-XVII” - Bucureşti: Editura enciclopedică română, 1971
• Vârgolici, Teodor: „Scriitorii clasici şi armata română” - Bucureşti: Editura militară, 1986
• „Poveşti moldoveneşti”, „alcătuiesc un adevărat decameron, cu subiecte de predilecţie erotice, fără creaţie de oameni, nu mai puţin capabile însă de a trezi curiozitatea prin ineditul întâmplărilor. Radu Rosetti posedă în cel mai înalt grad invenţia nuvelistică, chiar dacă e la mijloc numai o alegere a unor anecdote auzite” (George Călinescu)
• „Amintiri”, cele mai cunoscute, scrise la rugămintea şi de dragul fiicei lui, în care „adoptând poziţia unui martor, a unui analist care consemnează sine ira et studio faptele, aşa cum le-a văzut sau cum i s-au transmis (multe dintre ele vor fi, dealtfel, folosite în lucrările sale istorice), scriitorul îşi păstrează nu numai obiectivitatea, ci şi umorul.[…] Radu Rosetti este, probabil, unul dintre ultimii exponenţi ai unei culturi vechi şi subtile, a cărei formă de manifestare era principal orală; virtuţile şi scăderile ei inerente o caracterizează, aducând cititorului de azi mărturia unei epoci şi a unei arte apuse” (Mircea Anghelescu)

Note

În 1995 se caută un nume pentru Biblioteca Municipală din Oneşti. Din galeria personalităţilor care au avut legătură cu spiritualitatea oneşteană, a fost ales numele lui Radu Rosetti, „boier moldovean, tihnit, cu acea tihnă pe care un străin n-o poate înţelege decât trăind într-un târg din Moldova, având obiceiuri zilnice, pe care le îndeplinea cu religiozitate, ca pe un ritual, neatent la lucrurile din jur, cu gândul dus aiurea, altminteri disciplinat în muncă, impunând şi copiilor o ordine de care el însuşi nu se simţea capabil, bun povestitor, fin, ironic şi cu umor ( alte calităţi pe care numai un spirit moldovenesc le poate înmănunchia ). Radu Rosetti era aşa. Şi aşa era pentru că aceste daruri constituiau zestrea lui genetică, la care se adăugaseră educaţia, instrucţia şi experienţa de viaţă” (Maria Magdalena Szekely).

Prin Hotărârea 179/ 22 dec. 1995 a Consiliului Judeţean Bacău se atribuie Bibliotecii Municipale din Oneşti denumirea „Radu Rosetti”, completându-se astfel demersul conducerii Bibliotecii şi al administraţiei locale. Recunoaşterea Rosetteştilor ca fii ai Oneştilor şi ai împrejurimilor a condus la extinderea cercetărilor referitoare la trecutul cultural al zonei. Descendenţii familiei Rosetti au răspuns tuturor invitaţiilor venite din partea bibliotecii, participând la simpozioane şi colocvii şi făcând nepreţuite donaţii de documente. Cei care locuiesc în ţară sunt, ori de câte ori este posibil, la Oneşti : doamna Elisaveta Varlam (fiica generalului Radu R. Rosetti), domnul Ion Varlam, diplomat al Şcolii Franceze de Ştiinţe Politice (strănepot al lui Radu Rosetti) şi domnul Radu Beldiman (nepot al lui Radu Rosetti), iar cei domiciliaţi în străinătate (Ştefan J. Fay) trimit documente, lucrări personale şi mărturii despre Oneşti. Împreună cu volumele semnate Radu Rosetti, Radu R. Rosetti, Ştefan J. Fay existente deja în bibliotecă, aceste donaţii au alcătuit Colecţia Rosetti.

Legături externe

• Istoricul familiei Rosetti
• Biblioteca Municipală "Radu Rosetti"
• Oneşti

Bibliografie

• „Biblioteca Municipală «Radu Rosetti» - centru cultural-formativ al comunităţii: ghid”, Oneşti: Editura Magic Print, 2001. 36p
• „Istoria literaturii române de la origini şi până în prezent” de George Călinescu, Ed. a 2-a revăzută şi adăugită, Bucureşti: Minerva, 1982, p. 677-678
• „70 de ani de lectură publică oneşteană: 1928-1998” Niculina Cozma, Tasica Popovici, Bacău: Editura Plumb, 1998
• „Amintiri” de Radu Rosetti, vol. 1, Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, 1996
• „Colecţia specială Radu Rosetti a Bibliotecii Municipale «Radu Rosetti» Oneşti” de Dana Puşcaşu, lucrare de atestare a competenţelor în biblioteconomie.