Nicolae Breban

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare

Nicolae Breban (n.1 februarie 1934) este un scriitor, romancier, eseist, dramaturg şi om de cultură român contemporan. Nicolae Breban se impune în lumea literară, ocupând funcţii importante în conducerea unor publicaţii şi în Uniunea Scriitorilor.

Biografie

Nicolae Breban s-a născut la 1 februarie 1934, la Baia Mare, iar în actele civile are şi prenumele Alexandru. Este fiul lui Vasile Breban, preot greco-catolic în comuna Recea, din Maramureş. Mama sa, Olga Constanţa Esthera Breban, născută Böhmler, provenea dintr-o familie de comercianţi germani, emigraţi din Alsacia. Bunicul său, Nicolae Breban, a fost protopop în comuna Cicârlău, de lângă Baia Mare, unde a zidit o catedrală şi a fondat şcoli româneşti. Unchiul şi naşul său, canonicul Alexandru Breban, a fost senator al Partidului Naţional Ţărănesc. În 1941 familia sa se refugiază la Lugoj, după ce tatăl scriitorului este arestat în toamna anului ´40 de către unguri. Vasile Breba a funcţionat la Lugoj în cadrul Episcopiei Unite. Nicolae Breban îşi începe, în acest oraş, studiile gimnaziale şi liceale. În 1951 Nicolae Breban este exmatriculat din penultima clasă a Liceului „Coriolan Brediceanu” din Lugoj datorită originii sale sociale. Absolvă în 1952, la cursuri fără frecvenţă, Liceul „Oltea Doamna” din Oradea, după ce se angajase ca funcţionar în acest oraş. Intenţionează să se înscrie la Politehnică, fiind nevoit să intre, mai întâi, ca ucenic la fostele Uzine „23 August” din Bucureşti, unde lucrează la sudură şi strungărie, calificându-se apoi în meseria de strungar în fier. În 1953 se înscrie la Facultatea de Filosofie, măsluind actele, după cum mărturiseşte în Confesiuni violente, fiind dat însă afară după şase luni. Lecturile sale din Friedrich Nietzsche şi Arthur Schopenhauer îl fac, de altfel, să devină suspect pentru decanul Athanase Joja. La intervenţiile tatălui său, este înscris din nou la Filosofie, dar, îmbolnăvindu-se de reumatism poliarticular acut, a fost silit să-şi întrerupă studiile. Urmează o şcoală de şoferi profesionişti şi lucrează apoi la garajul Ministerului de Finanţe, ca gestionar de piese auto. În 1956 devine student la limba germană, la Facultatea de Filologie din Cluj, pe care o abandonează după un an. La insistenţele tatălui său, face o tentativă de a urma dreptul.

Cronologie

Îşi face debutul literar în revista Viaţa studenţească (nr. 5, din mai 1957), cu schiţa Doamna din vis. În perioada 1958-1960, Nicolae Breban rămâne, prin excelenţă, un autodidact, instruindu-se, mai mult, în afara mediului universitar al acelei epoci. „Acei ani au fost ani de lectură”, declara scriitorul în Confesiuni violente. „Eram mult mai liber decât colegii mei de generaţie, care erau înregimentaţi în acele abatoare care se chemau universităţile staliniste”. Frecventează un timp cenaclul de pe lângă revistaTânărul scriitor, condus de Florin Mugur. Decisivă pentru formaţia sa intelectuală va fi însă prietenia care îl va lega de Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Grigore Hagiu şi Matei Călinescu, un adevărat nucleu al generaţiei 60, care va demola falsele valori, promovate de realismul socialist, prin impunerea criteriului estetic. În 1961, publică schiţe şi nuvele în Gazeta literară (Hoţul, Tinereţe, Vichenţie, Buzuilă), în Luceafărul (Noapte albă, Uimitor, foarte uimitor) şi în Scrisul bănăţean (Roşcovana), făcându-se remarcat în mediile literare. Între 1962-1965 publică noi schiţe şi fragmente de roman în Gazeta literară, Luceafărul, Orizont şi Viaţa românească. Despre nuvela Copilăria lui Herbert, apărută în Gazeta literară, nr. 42, din 15 octombrie 1964, un nucleu al romanului În absenţa stăpânilor, Nichita Stănescu va scrie elogios.

  • În 1997 apare volumul Riscul în cultură, la Editura Polirom din Iaşi, cuprinzând eseuri, articole polemice şi profesiuni de credinţă publicate, începând din 1990, în cea mai mare parte în revista Contemporanul. Ideea europeană. Scrisul lui Nicolae Breban se revendică, şi de aceasta dată, de la maeştrii săi spirituali: Dostoievski, Nietzsche şi Thomas Mann.
    În colecţia „Biblioteca pentru toţi” a Editurii Minerva, apare, în două volume, o nouă ediţie a romanului Îngerul de gips, textul fiind revăzut de autor, care semnează şi o prefaţă intitulată Lupta cu îngerul.
    Apare volumul de eseuri politice Spiritul românesc în faţa unei dictaturi, la Editura Nord-Est din Iaşi, prefaţat de Ovidiu Pecican.
    În 24 octombrie 1997, Nicolae Breban este ales membru corespondent al Academiei Române.
  • În 1998 în Biblioteca revistei Viaţa românească, apare un volum de Teatru, cuprinzând cele două piese ale scriitorului publicate anterior în reviste.
    La Editura Gramar, în colecţia „100+1 capodopere ale romanului românesc”, apare o nouă ediţie din Bunavestire, cu o prefaţă de Nicolae Manolescu.
    Un nou roman de Nicolae Breban, intitulat Ziua şi noaptea, apare la Editura Allfa, fiind primul volum al unei proiectate tetralogii.
  • În 8 octombrie 1999 are loc, pe scena Teatrului „Toma Caragiu” din Ploieşti, premiera piesei Bătrâna doamnă şi fluturele, în regia lui Lucian Sabados.
  • În 2000 este reeditat volumul Spiritul românesc în faţa unei dictaturi la Editura Allfa. Publică în Contemporanul. Ideea europeană, nr. 26-29, din iulie, a nouă piesă de teatru intitulată Ursul şi ştiuca.
    Editura Gramar scoate în colecţia „100+1 capodopere ale romanului românesc” o nouă ediţie din Animale bolnave.
    I se decernează Premiul „Opera omnia” al Uniunii Scriitorilor.
  • În 2001 o anchetă literară iniţiată de revista Observator cultural (nr. 45-46, 3-15 ianuarie)[1] plasează Bunavestire între primele zece romane româneşti ale secolului XX. Este ales vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România.
    La Editura Dacia din Cluj apare volumul de portrete literare şi polemici intitulat Stricte amintiri literare, reunind editorialele publicate între 1998-2000 în revista Contemporanul. Ideea europeană.
    La sfârşitul anului, tot Editura Dacia publică masivul roman Voinţa de putere, reprezentând cel de-al doilea volum din tetralogia Ziua şi noaptea.
  • În 2002, la Editura Paralela 45, apare ediţia a IV-a a romanului Bunavestire, cu un argument al autorului, conţinând un fragment din atacul brutal la adresa romanului şi a autorului, proferat în Plenara C.C. al P.C.R. de către Titus Popovici; prefaţă, tabel cronologic şi referinţe critice de Laura Pavel.
  • În 2003 apare la Editura Junimea din Iaşi ediţia a III-a a romanului Don Juan. La Editura Polirom publică primul volum de memorii, intitulat Sensul vieţii.
  • În 2004 la Editura Fundaţiei Culturale Ideea Europeană apare volumul aniversar Nicolae Breban · 70, alcătuit de Aura Christi, precum şi Fr. Nietzsche. Maxime comentate. La Editura Polirom vede lumina tiparului cel de-al doilea volum de memorii – Sensul vieţii. În acelaşi an, la Editura Publicaţiilor pentru Străinătate apare cel de-al treilea volum din tetralogia Ziua şi noaptea, romanul Puterea nevăzută.
  • În 2005, la Editura Ideea Europeană, publică ediţia a III-a a volumului de eseuri Spiritul românesc în faţa unei dictaturi.
  • În 2006 se stinge din viaţă mama scriitorului.
    La Editura Ideea Europeană apar: Puterea nevăzută, ediţia a II-a, Elegii parisiene, ediţia a II-a, cu ilustraţii de Albrecht Dürer, Spiritul românesc în faţa unei dictaturi, ediţia a IV-a, eseul Vinovaţi fără vină şi Elegii duineze de Rainer Maria Rilke, în traducerea lui Nicolae Breban. La Editura Polirom: Sensul vieţii (Memorii III).
    În sondajul de opinie propus de postul Realitatea TV, Nicolae Breban figurează printre primii zece scriitori români importanţi în viaţă.
    Revista Contemporanul. Ideea europeană lansează un Apel pentru salvarea culturii române vii, semnat de circa 900 de personalităţi.
  • În 2007, la Editura Polirom din Iaşi, apare Sensul vieţii (Memorii IV). La Editura Ideea Europeană, vede lumina tiparului, în colecţia „Ediţii definitive”, volumul de publicistică Riscul în cultură. Susţine, la invitaţia Grupului Ideea Europeană & EuroPress, o serie de conferinţe în Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Ploieşti, Atena, Salonic etc.
    Apare ultimul volum din tetralogia Ziua şi noaptea, intitulat Jiquidi, la Editura Art, cu o prefaţă de Alex Ştefănescu.
  • În 2008, publică la Editura Polirom un volum de nuvele intitulat Orfeu în infern. La aceeaşi editură apare ediţia a III-a (cartonată) a romanului Îngerul de gips. Editura Ideea Europeană scoate o nouă ediţie, de lux, a volumului Elegii duineze de Rainer Maria Rilke, traducere din limba germană de Nicolae Breban.
  • În 14 ianuarie 2009, Nicolae Breban este ales membru titular al Academiei Române.

Opera (privire retrospectivă)

Romane

  • Francisca, 1965
  • În absenţa stăpânilor, 1966
  • Animale bolnave, 1968
  • Îngerul de gips, 1973
  • Bunavestire, 1977
  • Don Juan, 1981
  • Drumul la zid, poem epic, 1984
  • Pândă şi seducţie, 1991
  • Amfitrion, trilogie, vol. I, Demonii mărunţi, vol. II, Procuratorii, vol. III, Alberta, 1994
  • Ziua şi noaptea (primul volum al tetralogiei cu acelaşi titlu), 1998
  • Voinţa de putere (volumul al doilea al tetralogiei Ziua şi noaptea), 2001
  • Puterea nevăzută (volumul al treilea al tetralogiei Ziua şi noaptea), 2004, 2006
  • Jiquidi (volumul al patrulea al tetralogiei Ziua şi noaptea), 2007

Romane traduse în alte limbi

  • Franciska, traducere în maghiară de Huszár Sándor, Bucureşti, Irodalom Könyvkiádó, 1968
  • Franciska, traducere în bulgară de Ivan Krstev Vlah, Sofia, Profizdet, 1968
  • Franciska, traducere în rusă de Jurij Koževnikov, Moscova, Progress, 1969
  • Franciska, traducere în lituaniană de Juozas Vaisnoras, Vilnius, Vaga, 1970
  • Franciska, traducere în letonă de Janis Bunduls, Riga, Liesma, 1971
  • Kranke Tiere (Animale bolnave), traducere în germană de Georg Scherg, Bucureşti, Kriterion, 1973
  • Ebbi-en Kvinna med karaktär (În absenţa stăpânilor), traducere în suedeză de Barbro Andersson, René Coeckelberghs Vorlag, 1975
  • En l'absence des maîtres (În absenţa stăpânilor), traducere în franceză deVirgil Tănase, Paris, Flammarion, 1983
  • Annunciation (Bunavestire), traducere în franceză de Dorina Radu şi Marcel Péju, Paris, Flammarion, 1985
  • Don Juan, traducere în franceză de Marcel Péju şi Daniel Pujol, Paris, Flammarion, 1993

Nuvele

Publicistică (eseuri, memorii)

Teatru

Versuri

  • Elegii parisiene, 1992, ediţia a II-a, 2006

Traduceri

Filmografie

(ca scenarist)

  • Răutăciosul adolescent (regia Gheorghe Vitanidis), 1969

(ca scenarist şi regizor)

  • Printre colinele verzi (după Animale bolnave), 1971


Bibliografie selectivă

  • Marian Victor Buciu, Breban. Eseu despre stratagemele supravieţuirii narative, Craiova, Editura Sitech, 1996.
  • Laura Pavel, Antimemoriile lui Grobei. Eseu monografic despre opera lui Nicolae Breban, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, colecţia „Akademos”, 1997; ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, Editura Ideea Europeană, 2004.
  • Liviu Maliţa, Nicolae Breban, micromonografie, Braşov, Editura Aula, colecţia „Canon”, 2001.
  • Dicţionarul scriitorilor români, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, A-C, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995.
  • Dicţionarul esenţial al scriitorilor români, Bucureşti, Editura Albatros, 2000.
  • Geo Vasile, Proza românească între milenii. Dicţionar de autori, Bucureşti, Editura Odeon, 2001.
  • Dicţionarul general al literaturii române, coordonator general Eugen Simion, A-B, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2004.
  • Dicţionar analitic de opere literare româneşti, coordonator Ion Pop, ediţie definitivă, Cluj, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007.
  • Aura Christi, Religia viului, Bucureşti, Editura EuroPress & Ideea Europeană, 2007.

Referinţe critice (on-line)

Legături externe

Adus de la „http://ro.metapedia.org/m/index.php?title=Nicolae_Breban&oldid=8824”